Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Adevărul din spatele zvonurilor alarmiste privind apa din fântânile românilor Ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, a revenit cu explicații, după ce inițiativa ei de modificare legislativă pentru pedepsirea celor care folosesc ilegal apele subterane a fost interpretată ca amenințare la adresa tuturor românilor care au ca sursă de apă fântâna sau puțul din curte. Confuzia de la care a pornit acest fake news are la bază, însă, o dezbatere mai veche, la nivel european, privind taxarea și chiar interzicerea folosirii apei din pânza freatică pe care românii o utilizează în mod frecvent, din puțuri și fântâni.
Apele Române au venit imediat cu explicații privind delictele vizate de modificarea legislativă, iar Diana Buzoianu a dat declarații publice, pentru a explica de ce noile prevederi legislative nu se referă la utilizarea apei din gospodării – din puțuri și fântâni, ci doar la captarea ilegală a apelor subterane și supraterane de către cei care își fac rezerve sau care o folosesc pentru propriile irigații, lăsând, uneori, sute de localități fără apă în puțuri și fântâni. Deși Apele Române au primit sute de sesizări, în ultimii ani, inclusiv de la Jurnalul, pentru a face verificări pe teren, mai ales în zonele montane și submontane, unde sunt foarte multe instalații de acest fel, amplasate și utilizate ilegal, până acum nu s-a luat nicio măsură de stopare a acestui fenomen. Inițiativa legislativă a Ministerului Mediului este primul pas pentru stoparea fenomenului.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat, săptămâna trecută, că a elaborat și pune în transparență un proiect de lege care crește foarte mult sancțiunile pentru infracțiunile de mediu. Proiectul de modificare legislativă va transpune în legislația națională Directiva europeană privind criminalitatea de mediu, incluzând și pedepse drastice pentru cei care captează ilegal apele subterane și de suprafață – dar nu se referă la fântânile și puțurile din curțile oamenilor, ci la instalații prin care se fură apa din pânza freatică sau se captează cursurile de apă de suprafață, secând totul, pe sute de kilometri, de mai mulți ani. De peste 15 ani, pentru agricultori au fost lansate pe piață sisteme de captare a apelor subterane și de colectare, pentru a se putea face rezerve, cu scopul de a se asigura irigațiile.
Aceste sisteme se pot cumpăra pe piața liberă, dar pentru folosirea lor este nevoie de autorizații – pe care mulți nu le mai cer și preferă să folosească ilegal aceste metode prin care își asigură surplusul de apă în scop personal, lăsând, uneori, sute de localități cu fântânile și puțurile secate, iar în alte situații, în zonele montane și submontane sunt zone de zeci de kilometri pe care nu mai curge niciun fir de apă, riscându-se deșertificarea. Inițiativa Ministerului Mediului este primul pas către o situație de normalitate, după ce Apele Române au ignorat această problemă, în ultimii zece ani. Deși au fost zeci de mii de români afectați de aceste captări ilegale de apă, mai ales vara, în perioadele de secetă, „hoții de apă” nu au fost niciodată nici măcar căutați, iar la solicitările făcute de Jurnalul, Apele Române au răspuns că nu au oameni disponibili pentru a merge pe teren, să caute locurile din care se extrage apa.
Nici măcar dronele achiziționate în ultimii patru ani de Apele Române nu au fost folosite în acest scop – deși reprezintă soluțiile ideale pentru identificarea acestor sisteme ilegale amplasate pe teren accidentat, de cele mai multe ori fiind în păduri, pe munte, în porțiuni foarte greu accesibile, exact acolo unde se știe că niciun angajat al instituțiilor de control nu va ajunge. Exact pe aceste probleme instituționale s-au bazat și „hoții de apă” – cei care au cumpărat instalații de captare ilegală a apelor din subteran și care au lăsat localitățile din împrejurimi fără apă.