În Țările de Jos, un cuvânt care de generații descrie o parte a corpului feminin prin rușine începe să fie înlocuit. Termenul olandez tradițional pentru labii, „schaamlippen”, se traduce literal prin „buzele rușinii”. Tot mai mulți medici, educatori și activiste spun că o asemenea denumire transmite femeilor, încă din copilărie, că propriul corp e ceva de ascuns. Alternativa care câștigă teren, „vulvalippen”, elimină pur și simplu rușinea din vocabular.
Mesajul susținătorilor schimbării e rezumat în formula citată de BBC: femeile trebuie „să se simtă văzute”. Nu e vorba doar de o chestiune de stil. Limbajul folosit în cabinetul medical, la orele de educație sexuală sau acasă influențează cât de ușor vorbește o femeie despre simptome, durere ori disconfort. Când numele anatomic sugerează jenă, discuțiile acestea tind să fie amânate sau evitate.
Olanda nu e un caz singular. Germana are aceeași rădăcină, „Schamlippen”, iar termeni înrudiți cu ideea de rușine apar și în alte limbi europene pentru zona genitală. Spre comparație, termenul medical folosit în română, „labii”, vine din latinescul „labia”, adică „buze”, și nu are această încărcătură. În alte părți ale Europei discuția a început mai devreme: în Suedia, de exemplu, cuvântul „snippa”, folosit pentru organele genitale ale fetițelor, a fost promovat tocmai ca să existe un termen neutru, echivalent celui pentru băieți.
Schimbarea nu se va produce peste noapte. Un cuvânt folosit de generații nu dispare doar pentru că a fost propusă o alternativă. Totul depinde de adoptarea lui în manualele școlare, în comunicarea medicală și în presă. Criticii vor spune probabil că e o dezbatere de fațadă, dar istoria limbii arată că astfel de ajustări, odată intrate în uz, schimbă treptat și felul în care societatea privește subiectul.
Miza e, în fond, una practică: un vocabular fără stigmat poate face mai ușoară discuția despre sănătatea intimă a femeilor, un domeniu în care tăcerea a avut mult timp un cost real.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original