România a încheiat primele opt luni din 2026 cu un deficit bugetar de 59,42 miliarde de lei, cu aproape 27 de miliarde mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, gaura din buget a scăzut de la 4,51% la 2,89%. Este cel mai clar semn de până acum că pachetele fiscale adoptate în ultimul an își fac efectul. Explicația stă însă mai mult în veniturile care au crescut puternic decât în tăieri de cheltuieli: încasările au urcat cu 11,4%, iar cheltuielile doar cu 4,2%.
În cifre absolute, statul a colectat 468,10 miliarde de lei între ianuarie și august, cu aproape 48 de miliarde mai mult decât anul trecut. Cheltuielile au ajuns la 527,53 miliarde de lei, adică un plus de circa 21 de miliarde. Diferența dintre cele două ritmuri a redus deficitul nominal cu aproximativ 31%. Veniturile au urcat de la 21,9% la 22,8% din PIB, o schimbare importantă pentru o țară care are de ani buni unul dintre cele mai mici niveluri de colectare din Uniunea Europeană.
Cea mai mare contribuție vine din TVA. Încasările au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 20,80 miliarde, adică 25,2%, peste nivelul de anul trecut. Creșterea vine în mare parte din majorarea cotelor aplicată din august 2025. Pentru că în primele șapte luni ale lui 2025 se aplicau încă vechile cote, comparația an la an arată acum foarte bine. Acest avantaj statistic va dispărea însă în ultimele luni ale anului. Impozitele și taxele pe proprietate au crescut cu peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei, ca urmare a majorării impozitelor locale. Celelalte venituri au crescut mai încet: impozitul pe salarii și venit cu 8,1% (42,86 miliarde), impozitul pe profit cu 9,1% (29,55 miliarde), iar contribuțiile de asigurări cu 7,1%, până la 147,53 miliarde. Per total, veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%.
Banii europeni au contat și ei. Sumele primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori au ajuns la 43,38 miliarde de lei, cu aproximativ 37,7% mai mult decât anul trecut. Creșterea arată că se accelerează absorbția, mai ales pe PNRR, al cărui termen final se apropie. Acești bani susțin investițiile fără să îngreuneze bugetul național, însă doar cât timp proiectele sunt terminate și decontate la timp.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evitat un mesaj triumfalist. El a spus că execuția „confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală”, dar a cerut „obligatoriu, o abordare prudentă”. Ministrul a invocat spațiul fiscal limitat, presiunile asupra bugetului și factorii externi care pot afecta economia. Prudența are motive concrete. Ultimele luni ale anului aduc de obicei cele mai mari plăți, iar decembrie strică adesea rezultatele obținute până în toamnă. În plus, România e încă în procedura de deficit excesiv, iar Bruxelles-ul și agențiile de rating vor judeca rezultatul pe întregul an, nu pe opt luni.
Pentru Guvern, cifrele sunt un argument că ajustarea funcționează fără să fie oprite investițiile. Rămâne totuși o problemă de fond. Cea mai mare parte a îmbunătățirii vine din taxe majorate, nu din reforme ale cheltuielilor. Când efectul de bază al TVA se va epuiza, consolidarea va depinde de cât de strict va fi controlată cheltuiala publică, adică exact de „disciplina” și „prioritizarea strictă” pe care le cere ministrul.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original