Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Anchete » EXCLUSIV Comisia Europeană a cerut României clarificări despre ”amendamentul Fritz” introdus de PSD și AUR în Legea integrității, jalon PNRR de 770 milioane euro / UE vrea să știe cum poate fi retroactivă o lege EXCLUSIV Comisia Europeană a cerut României clarificări despre ”amendamentul Fritz” introdus de PSD și AUR în Legea integrității, jalon PNRR de 770 milioane euro / UE vrea să știe cum poate fi retroactivă o lege 02 sept. 2026 • 11087 Cristian Pantazi • Anchete –> SHARE: WhatsApp icon Foto: EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate cu privire la noua Lege a integrității, intrate recent în vigoare, cu un accent deosebit pe așa-numitul ”amendament Fritz” votat de PSD și AUR și validat de CCR, au declarat surse oficiale pentru G4Media. Scrisoarea, transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST din cadrul Comisiei, Ana Gallego, acordă Bucureștiului un termen de două săptămâni pentru a răspunde unei serii de întrebări fundamentale.
”Amendamentul Fritz”, care încalcă prevederile din Constituție ce arată clar că o lege nu poate avea efecte retroactive, face parte din Legea integrității, jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro. Președintele Nicușor Dan a refuzat să retrimită legea la Parlament pentru reexaminare, motivând că nu mai exista timp pentru procedura parlamentară înainte de expirarea termenului limită PNRR, adică 31 august. Preocuparea Executivului european vizează impactul pe care noua dispoziție legală îl are asupra aleșilor locali și demnitarilor, în condițiile în care textul normativ prevede încetarea de drept a mandatelor la doar o lună de la promulgare pentru persoanele vizate de fostele decizii de incompatibilitate sau conflict de interese.
Demersul Bruxelles-ului vine pe fondul controverselor politice și juridice generate de introducerea acestei prevederi în legislația națională. Amendamentul reclamat afectează direct o serie de edili și funcționari publici aflați în funcție, printre care se numără și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, obligând reprezentanții statului să părăsească pozițiile elective în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Măsura a fost criticată dur de forțele de opoziție și de societatea civilă pentru caracterul ei punitiv nediferențiat, fiind acuzată că a fost concepută special pentru a elimina anumiți adversari politici din funcțiile obținute prin vot direct.
În documentul trimis Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, Comisia solicită clarificări cu privire la compatibilitatea noilor reglementări cu principiile generale ale dreptului european, cum ar fi securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea. Bruxelles-ul dorește să afle dacă încetarea automată a mandatelor ține cont de o evaluare individuală a gravității fiecărui caz în parte și dacă măsura respectă principiul care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. De asemenea, Comisia Europeană solicită date concrete privind numărul total al aleșilor afectați, natura juridică a sancțiunii, posibilitatea ca instanțele să excludă măsura în cazurile minore, dar și existența unor căi reale de atac pentru contestarea pierderii mandatului.