Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Afirmațiile care circulă pe social media pot fi îngrijorătoare. Unele susțin că utilizarea regulată a apei de gură ar putea distruge bacteriile „bune” din cavitatea bucală și ar crește astfel riscul de diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și chiar probleme legate de circulația sângelui către creier.
Cavitatea bucală găzduiește un ecosistem complex de microorganisme, inclusiv bacterii, iar unele cercetări sugerează că dezechilibrele acestuia pot avea efecte care depășesc sănătatea dinților și a gingiilor. Dar poate apa de gură să provoace într-adevăr toate aceste probleme? Mai mulți specialiști explică ce știm până acum și unde dovezile sunt încă insuficiente.
Folosirea ocazională a unei ape de gură disponibile fără prescripție – de exemplu, o dată pe săptămână sau o dată pe lună – este puțin probabil să afecteze sănătatea orală sau generală, spune dr. Purnima Kumar, profesor de parodontologie și medicină orală la University of Michigan School of Dentistry. În schimb, utilizarea anumitor tipuri de apă de gură de mai multe ori pe zi, luni sau chiar ani la rând, ar putea avea unele efecte nedorite.
„Am o sticlă de apă de gură lângă periuța de dinți? Absolut. O folosesc în fiecare zi?
Cu siguranță nu”, spune dr. Kumar. În general, apa de gură se împarte în două categorii.
Există variantele terapeutice, care conțin ingrediente active ce combat bacteriile și sunt concepute pentru probleme precum respirația neplăcută, afecțiunile gingivale sau cariile. Apoi există apele de gură cosmetice, care maschează temporar respirația neplăcută și lasă un gust proaspăt, fără să conțină neapărat ingrediente active care distrug microorganismele. Scopul unei igiene orale corecte este eliminarea bacteriilor dăunătoare care contribuie la apariția problemelor dentare, fără a afecta inutil bacteriile benefice, explică dr.
Vivek Thumbigere-Math, profesor asociat de parodontologie la University of Maryland School of Dentistry. Periajul, folosirea aței dentare și igienizările profesionale regulate contribuie la menținerea acestui echilibru. Există însă cercetări încă limitate care sugerează că anumite tipuri de apă de gură – în special cele terapeutice care conțin antisepticul clorhexidină, disponibil în Statele Unite doar pe bază de prescripție – pot modifica microbiomul oral și unele dintre funcțiile sale normale.
Într-un studiu de mici dimensiuni publicat în 2020, de exemplu, 36 de adulți sănătoși din Marea Britanie și-au clătit gura de două ori pe zi, timp de șapte zile, cu o apă de gură placebo, iar apoi au repetat procedura folosind una care conținea clorhexidină. Cercetătorii au observat că utilizarea apei de gură cu clorhexidină a fost asociată cu „o modificare majoră a microbiomului salivar”, dar și cu un mediu oral mai acid – ceea ce poate favoriza apariția cariilor – și cu un număr mai mic al anumitor bacterii asociate cu menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase. Nu este clar dacă alte ingrediente antiseptice întâlnite în apele de gură disponibile în mod obișnuit – precum clorura de cetilpiridiniu, uleiurile esențiale, iodul sau peroxidul de hidrogen – pot modifica microbiomul în aceeași măsură precum clorhexidina.
Tot mai multe cercetări analizează legătura dintre microbiomul oral și sănătatea cardiovasculară. Bacteriile din cavitatea bucală participă, printre altele, la transformarea nitraților proveniți din alimentație în oxid nitric. Acesta contribuie la relaxarea vaselor de sânge și la reglarea tensiunii arteriale, explică dr.
Kumar. Unele studii au identificat și asocieri între utilizarea foarte frecventă a apei de gură – de exemplu, de două ori pe zi, timp de mai mulți ani – și un risc mai mare de apariție a diabetului de tip 2 sau a hipertensiunii arteriale.