Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Magistrații au respins definitiv acțiunea lui Ilie Bolojan împotriva dizidenților Curtea de Apel București a judecat astăzi apelul depus de PNL, prin liderul partidului Ilie Bolojan, prin care a dorit să schimbe decizia Tribunalului București. Tribunalul București a decis pe 1 iulie 2026 că suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr.
01/ 2026 din 19. 06. 2026, prin care a fost convocat Congresul PNL.
Magistrații Secţiei a IV-a Civilă ai Curții de Apel București au judecat astăzi, la ora 11. 00, apelul depus de Ilie Bolojan , președinte al PNL, la decizia Tribunalului București, care a suspendat pe 1 iulie hotărârile Consiliului Naţional Extraordinar al PNL 19 iunie 2026, prin care a fost convocat Congresul PNL. În urma judecății, decizia Curții de Apel București este următoarea: „Tip solutie: Nefondat.
Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 21.
07. 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Hotarâre 21.
07. 2026″ Fractura din interiorul PNL a generat mai multe decizii nefavorabile pentru Ilie Bolojan în instanțele naționale: 18 iunie 2026. Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile de sancționare impuse de conducerea PNL, condusă de președintele Ilie Bolojan, împotriva parlamentarilor care doreau să voteze învestirea Guvernului Veștea.
1 iulie 2026. Tribunalul București dă dreptate contestatarilor lui Bolojan. Magistrații suspendă hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul.
8 iulie 2026. Tribunalul București suspendă, cu titlu executoriu, noua conducere a PNL apropiată de Ilie Bolojan, noul statut, excluderile și restul deciziilor luate de Bolojan. În esență, instanțele naționale au reținut că deciziile conducerii PNL (Ilie Bolojan) au încălcat Constituția și regulile statutare interne, dând câștig de cauză parlamentarilor contestatari (tabăra anti-Bolojan).
Argumentele juridice cheie din motivările celor două instanțe au vizat aspecte complet diferite: Constituția (la Ilfov) și viciile de procedură statutară (la București). La Ilfov, magistrații au invocat deciziile Curții Constituționale și au precizat că „parlamentarii se află în slujba cetățenilor, nu a partidelor”. Niciun partid nu poate obliga un ales să voteze într-un anume fel sub amenințarea pierderii mandatului.
Pe de altă parte, magistrații Tribunalului București au lovit direct în legitimitatea noii conduceri, suspendând hotărârile Consiliului Național și ale Congresului Extraordinar din 21 iunie (unde Bolojan fusese reconfirmat președinte). Argumentele au fost strict tehnice și statutare. Judecătorii au susținut că Ilie Bolojan a folosit un statut neaprobat legal.
Instanța a constatat că organizarea și convocarea Congresului PNL s-au realizat sub imperiul unui statut modificat care nu era încă înregistrat și aprobat de instanță (Registrul Partidelor Politice). Judecătorii au subliniat că adoptarea unor hotărâri de o asemenea magnitudine (alegerea unei noi echipe de conducere) în baza unor norme juridice interne fără aplicabilitate legală activă creează o vulnerabilitate majoră și prejudiciază membrii partidului. Tribunalul București a reținut și criticile contestatarilor privind vicierea procedurilor de convocare a delegaților și blocarea accesului la mecanismele corecte de vot intern.
Tabăra condusă de Ilie Bolojan a făcut apel la toate deciziile nefavorabile ale instanțelor.