Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cum funcționează capcana telefonică prin care hackerii îți golesc conturile. O fraudă de 650 de milioane de euro a vizat facturile la electricitate și gaze.
Circa 2,9 milioane de consumatori au devenit victimele escrocilor. Un studiu comandat de Facile. it și realizat de mUp Research, ciitat de Today, arată că pierderile economice totale sunt estimate la aproape 650 de milioane de euro.
Studiul a fost realizat în perioada 18 decembrie 2024 – 3 ianuarie 2025, pe baza a 1. 878 de interviuri cu persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 74 de ani, din Italia. Cea mai mare parte a tentativelor de fraudă se desfășoară prin telefon.
Cercetarea arătat că 68,2% dintre escrocherii au fost realizate prin intermediul unor centre de apel false, în care persoanele sunt contactate de indivizi care pretind că reprezintă furnizorul de energie sau o altă companie. În 24,9% dintre cazuri, escroci i au folosit adrese de e-mail false. Contactul direct, din ușă în ușă, a fost întâlnit în 12,9% dintre situații, în timp ce aplicațiile de mesagerie instantanee au fost folosite în 9,5% dintre cazuri.
Rețelele sociale au fost folosite în 6% dintre tentative. Metoda poate fi diferită, însă scopul este același: obținerea unor date care pot fi folosite pentru modificarea sau activarea unui serviciu de energie. Unul dintre rezultatele surprinzătoare ale sondajului este legat de vârsta victimelor.
Contrar percepției potrivit căreia persoanele în vârstă ar fi cele mai vulnerabile, majoritatea victimelor escrocilor sunt italienii cu vârste sub 44 de ani. Dacă media națională este de 7%, procentul ajunge la 9,2% în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 34 de ani și la 10,1% în cazul celor între 35 și 44 de ani. Nici nivelul de educație nu pare să reprezinte o protecție sigură.
Potrivit studiului, incidența în rândul persoanelor cu studii superioare este de peste două ori mai mare decât media națională. Un alt aspect îngrijorător este faptul că majoritatea celor care au fost păcăliți aleg să nu raporteze incidentul. 59,2% dintre victime nu au făcut o sesizare, iar motivele sunt diferite.
Pentru 36,1% dintre acestea, prejudiciul a fost considerat prea mic pentru a justifica depunerea unei plângeri. Alți 22,7% au considerat că, chiar dacă ar fi apelat la autorități, nu și-ar mai fi recuperat banii. De asemenea, rușinea și teama de reacția celor apropiați joacă un rol important.
16,8% dintre victime au spus că nu au raportat frauda pentru că s-au simțit naive după ce au căzut în capcană, iar 4,2% au preferat să păstreze incidentul secret pentru ca familia să nu afle. Există și o veste bună. Datele studiului arată că fenomenul este în scădere.
Cu trei ani înainte, aproximativ patru milioane de italieni declarau că fuseseră implicați într-o astfel de situație, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 27%. Printre informațiile sensibile se află codurile care identifică furnizarea de energie electrică și de gaze.