Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a oprit vineri, preventiv, grupul energetic în cogenerare (cazan + turbină) din cadrul CET Grozăveşti, pentru protejarea echipamentelor şi pentru a evita declanşarea unei avarii majore, în condiţiile meteorologice dificile din această perioadă. Grupul energetic de la CET Grozăveşti a fost repus în funcţiune la data de 3 august, funcţionând în regim de cogenerare şi livrând zilnic 30 MW în Sistemul Energetic Naţional pentru sprijinirea reţelei electrice în starea de alertă energetică.
Potrivit ELCEN, exploatarea grupului energetic în condiţiile actuale de vară a întâmpinat două limitări tehnice majore provocate de caniculă şi de configuraţia reţelei: temperaturile ridicate ale apei de răcire şi consumul termic redus, plus lucrările din reţea. Apa preluată din râul Argeş a atins temperaturi foarte ridicate (27–30°C) din cauza caniculei, determinând o tendinţă de supraîncălzire la lagărele turbinei. În plus, consumul de energie termică din Bucureşti este minim şi aria deservită de CET Grozăveşti este temporar limitată de lucrările de reabilitare executate de Compania Municipală Termoenergetica în reţeaua de transport.
Din acest motiv, volumul redus de apă aflat în circulaţie nu a putut prelua căldura generată în regim de cogenerare, ceea ce a dus la creşterea temperaturilor agentului termic la valori foarte ridicate: aproximativ 95–100°C pe tur şi peste 75°C pe retur. Oprirea turbinei de la CET Grozăveşti nu afectează în niciun fel consumatorii din Bucureşti. ELCEN menţine producţia de agent termic pentru prepararea apei calde menajere prin punerea imediată în funcţiune a unui Cazan de Apă Fierbinte (CAF).
Pentru a susţine în continuare Sistemul Energetic Naţional în contextul sensibil al consumului crescut de energie electrică, ELCEN are programată pentru luni dimineaţă pornirea CET Progresu, centrală care va livra MW suplimentari în SEN şi va consolida stabilitatea reţelei. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt domeniile de interes pentru fondurile de private equity din România. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Sănătatea rămâne pe locul întâi, dar vedem că energia şi utilităţile iau faţa IT-ului pentru a ocupa poziţia secundă Apetitul românilor pentru consum pe credit a rămas temperat în S1/2026.
Dobânda medie, tot peste 10% Ovidiu Pinghioiu, directorul general al Cegeka România: Dacă nu avem juniori în următorii cinci-zece ani, nu vom avea IT peste 30 de ani Bursă. Finanţe personale. Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează pe Bursă la un raport preţ/profit de 28, cel mai ridicat nivel de după 2015 Cine mai angajează în România?
Construcţiile, transporturile şi HoReCa ţin piaţa muncii în mişcare Business sportiv. Canotajul, unul dintre cele mai medaliate sporturi din România, nu are o infrastractură cu care să se mândrească, dar abia pune bazele primei arene olimpice. Cum reuşeşc sportivii să facă performanţă şi să aducă medalii unei ţări care nici măcar o arenă olimpică nu le-a oferit până acum?
Din hub imaginar, România, plină de resurse, a devenit o vulnerabilitate regională: România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4. 000 MW anul acesta. Dar nimic nu a fost finalizat, iar acum guvernul a ajuns la etapa de închis fabrici în lipsa energiei Ungaria, o ţară de două ori mai mică decât România ca populaţie şi suprafaţă, produce medicamente de 3,4 mld.
euro pe an, faţă de 1,4 mld. euro România. Ungaria este pe excedent la medicamente.
România este pe deficit, importă de 6 mld. euro şi exportă sub 2 mld. euro Creditele ipotecare noi în lei au depăşit 27 mld.
lei în S1/2026, fiind în scădere faţă de S1/2025. Dar băncile au coborât dobânzile în lunile mai şi iunie, dând un impuls creditării. Soldul ipotecarelor în lei trece de 110 mld.
lei Mihnea Bâldea, fabricile de ambalaje Rondocarton: Renunţăm la stivuitoare şi trecem pe roboţi de manipulare mărfuri.