Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » „Efectul copilăriei la țară”, descifrat de cercetători / Bacteriile din grajduri care protejează copiii de astm și alergii „Efectul copilăriei la țară”, descifrat de cercetători / Bacteriile din grajduri care protejează copiii de astm și alergii 20 sept. 2026 Augustin Majearu • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Pixabay Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Un studiu a identificat bacteriile responsabile de „efectul copilăriei la țară”, mecanismul prin care copiii crescuți în medii rurale prezintă mai puține alergii, astm și afecțiuni similare, relatează presa italiană. Este o afirmație pe care o auzim în continuare des: a lăsa copiii să se „murdărească” în aer liber le-ar face bine sănătății, „întărind” sistemul imunitar.
Este vorba, de fapt, de o observație empirică care are o corespondență științifică bine cunoscută sub numele de „ipoteza igienei”: ideea e că reducerea drastică a expunerii la microbi în țările occidentale industrializate este corelată cu creșterea incidenței unor afecțiuni precum astmul, febra fânului și alergiile infantile. În sprijinul acestei teze, comunitatea științifică a identificat de mult timp așa-numitul „efect al copilăriei la țară”, conform căruia copiii care cresc în strânsă legătură cu mediul rural prezintă rate semnificativ mai scăzute ale acestor boli. Un nou studiu, publicat recent a încercat să facă lumină asupra mecanismului biologic al acestui scut natural, reușind să izoleze bacteriile și moleculele responsabile de acest fenomen.
Comunitatea științifică a considerat mult timp că efectul protector al mediului agricol era legat în principal de lipopolizaharide, o clasă de endotoxine produse de bacteriile Gram-negative (bacteriile se împart în Gram-pozitive și Gram-negative în funcție de tipul membranei celulare). Noul studiu, însă, a schimbat parțial situația: autorii au analizat ADN-ul bacterian provenit din probe de praf prelevate de pe saltelele a 1018 copii de vârstă școlară, originari din sudul Germaniei, și au coroborat datele cu cele referitoare la probe de aer prelevate de la 47 dintre fermele în care locuia o parte dintre copii. S-a constatat că adevărații responsabili ai imunității naturale nu sunt bacteriile Gram-negative, ci, dimpotrivă, o combinație specifică de bacterii Gram-pozitive: efectul aparent protector al bacteriilor Gram-negative a „dispărut”, de fapt, atunci când în date a fost inclus și efectul omologilor lor, ceea ce sugerează că endotoxinele sunt doar un marker generic al expunerii microbiene.
Secvențierea a permis grupului de cercetători, în special, să izoleze nouă genuri de bacterii Gram-pozitive din mediu, capabile să explice aproape în totalitate efectul protector.