♦ Autostrada Moldovei, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră în derulare, deja a pus umărul la a sălta anumite judeţe. Dar pe viitor rolul său va fi şi mai mare, urmând a susţine noi investiţii în producţie, logistică, industrie şi turism.
Harta puterii de cumpărare pe 2025 arată că decalajele în dezvoltare se reduc, iar Moldova, cea mai săracă regiune a României, se îmbogăţeşte, şi nu doar cu o autostradă. Timp de mulţi ani, România cea cu mai multe viteze a fost o realitate confirmată constant de cifrele ce indicau o discrepantă uriaşă în dezvoltare între Bucureşti, Cluj, Timiş şi restul ţării, cu precădere judeţele din sud şi est. Datele recente arată diferit – prăpastia se reduce.
În 2024, jumătate de ţară era încadrată de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ (NIQ) ca având o putere de cumpărare cu cel puţin 20% sub media naţională. Astăzi (datele pe anul trecut, cele mai recente), doar trei judeţe – Botoşani, Giurgiu şi Vaslui – mai sunt în această categorie. Sigur, în continuare harta e „pestriţă“, cu mai multe zone – preponderent în sudul şi estul României – unde puterea de cumpărare e sub medie.
Dar se remarcă o îmbunătăţire a situaţiei şi o trecere a mai multor judeţe la nivelul următor ca dezvoltare. Cine a „trecut clasa“? Bacău, Buzău, Covasna, Maramureş, Neamţ sau Vâlcea au părăsit coada clasamentului, acestea fiind doar câteva exemple.
Iar o explicaţie, cel puţin pentru unele dintre ele, o poate reprezenta construcţia Autostrăzii Moldovei, care a fost inaugurată parţial şi care se construieşte în continuare pe alte tronsoane. Autostrada are şi va avea impact nu doar asupra timpului necesar pentru a ajunge din Bucureşti către zona Moldovei, ci şi asupra businessurilor din această regiune, până acum izolată de restul ţării din punctul de vedere al existenţei unui drum de mare viteză. „Autostrada nu înseamnă doar drum mai bun, ci şansa ca Moldova să intre real pe harta economică mare a României“, spunea acum câteva luni Ovidiu Plăcintă, antreprenorul care conduce, alături de fratele lui, Viorel Plăcintă, compania de transport marfă Express Euroscan din Suceava, cu 350 de camioane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels ZF la cota 7. 000 de ediţii. La un an după criza economică din 2008-2009, România era încă ameţită.
În ediţia 2. 999 a ziarului, din octombrie 2010, investitorii străini propuneau ieşirea din criză prin organizarea Europenelor de fotbal. Spitalele private aveau deja 10% din naşterile din Capitală.
Fondurile europene îşi făceau simţită prezenţa Efectul autostrăzilor. Harta puterii de cumpărare arată cum prăpastia se reduce, iar Moldova, cea mai săracă regiune a României, capătă tracţiune Bursă. Cele două întrebări ale americanilor de la JP Morgan , cea mai mare bancă americană şi unul dintre principalii finanţatori ai proiectului Neptun Deep, la conferinţa Romgaz.
Aeroporturile locale au avut cu 3,5% mai multe zboruri în acest an. Traficul aerian a crescut, însă ritmul de creştere a fost mai lent Bursă. Urmează ZF Piaţa de capital, ediţia a cincea, pe 25 septembrie.
Cum pot companiile româneşti transforma maximele de la bursă în finanţare pentru creştere? Testaţi-vă abilităţile de investitor în exerciţiul de investiţii pe care îl organizăm iar cu Estinvest O nouă sursă de aprovizionare cu gaze: Premier Energy, companie în spatele căreia se află un miliardar ceh, începe aprovizionarea cu GNL prin terminalul din Alexandroupolis şi contractează de la banca franceză Natixis o finanţare de până la 45 de milioane de euro Şi centrala nucleară de la Kozlodui, pe care Bulgaria se bazează pentru a fi campion la exportul de electricitate, cedează în faţa crizei de apă de pe Dunăre. Ce se va întâmpla dacă reactoarele vor fi oprite?