Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » ENTR » Educația vocațională, utilă, dar încă privită ca o a doua alegere / România rămâne sub media europeană la aproape toate capitolele Educația vocațională, utilă, dar încă privită ca o a doua alegere / România rămâne sub media europeană la aproape toate capitolele 16 iul. 2026 Ruxandra Drumcea • ENTR –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul În perioada în care elevii din România tocmai și-au primit rezultatele de la Evaluarea Naționala și Bacalaureat și își aleg traseul pentru mai departe, un nou Eurobarometru readuce în prim-plan o temă care le influențează direct opțiunile: cât de atractivă mai este educația vocațională și tehnică (VET)? Răspunsul nu este încurajator pentru România, unde aceasta rămâne văzută mai degrabă ca o soluție secundară, decât ca o alegere de prim plan.
Educația vocațională și tehnică (VET) este văzută în Europa ca o cale practică spre piața muncii. Problema este că, dincolo de utilitate, ea continuă să aibă un statut mai slab decât educația generală. Iar România apare constant în zona de jos a clasamentelor din cel mai recent Eurobarometru dedicat VET.
Raportul, realizat pe baza datelor colectate în noiembrie 2025 și publicat în iulie 2026, arată că românii privesc această formă de educație cu mai multă rezervă decât media europeană. Nu doar că VET este percepută mai puțin bine decât în alte state membre, dar România stă slab și la capitolele care țin de calitate și încredere. Diferențele se văd, în primul rând, în percepția asupra perspectivelor de angajare.
La nivelul Uniunii Europene, 82% dintre respondenți cred că o calificare VET duce către locuri de muncă aflate în mare căutare pe piața muncii. În România, procentul este de doar 67%. Aflandu-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator, doar Estonia înregistrând un nivel mai redus de încredere (66%).
Nici la capitolul calitate România nu stă bine. Doar 56% dintre români spun că VET oferă o educație de calitate, cu mult sub media europeană de 73% situându-ne pe ultimul loc din Europa. Diferența este similară și când vine vorba despre profesori și formatori: 64% dintre români îi consideră bine pregătiți, față de 79% la Uniunii Europene.
Situația este și mai slabă în privința infrastructurii, unde doar 61% dintre respondenții din România spun că unitățile VET au echipamente și facilități moderne, comparativ cu 78% în UE. Asta arată că, dincolo de imagine, problema VET în România ține și de încrederea redusă în calitatea concretă a sistemului. Asta explică și de ce VET nu reușește să atragă mai mult interes în România.
Dacă nu este percepută nici ca fiind suficient de bună, nici ca fiind suficient de prestigioasă, ea rămâne blocată între două așteptări care nu se întâlnesc. Mulți elevi și părinți continuă să o privească drept soluție de rezervă, nu ca pe o alegere validă în sine. Raportul arată și că alegerea VET este influențată în primul rând de motive practice, dar și de familie și de școală.
În România, asta contează și mai mult, pentru că orientarea către traseul vocațional nu vine la pachet cu aceeași încredere socială pe care o are educația generală. În lipsa unei consilieri mai bune și a unei imagini publice mai solide, VET rămâne vulnerabilă.