Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Agerpres/De ce nu crește economia României și ce înseamnă asta pentru salariul tău Institutul Național de Statistică a confirmat astăzi, 14 august, că economia României s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, vineri, 14 august, prin estimarea „semnal” publicată pentru trimestrul al doilea din 2026, că economia românească rămâne pe o pantă descendentă.
Produsul Intern Brut s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută, și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier. Pe trimestre, evoluția este următoarea: în trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul s-a menținut nemodificat în termeni reali față de trimestrul I, dar a înregistrat o scădere de 0,4% față de trimestrul II din 2025, pe seria brută, și de 2% pe seria ajustată sezonier, mai accentuată decât scăderea de 1,1% consemnată în trimestrul I 2026. Privite în serie, datele arată o economie care se luptă să iasă din stagnare de mai bine de un an: după un avans de 0,9% în trimestrul II 2025, PIB-ul a stagnat în trimestrul III, a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar în primele două trimestre din 2026 a consemnat variații de -0,1% și, respectiv, 0% față de trimestrele precedente.
Practic, este al treilea trimestru consecutiv în care economia nu reușește să crească față de perioada anterioară. Este important de precizat că datele publicate astăzi reprezintă o estimare „semnal”, urmând să fie actualizate. INS a anunțat că prima variantă provizorie a PIB-ului pentru trimestrul II 2026 va fi publicată pe 7 septembrie 2026, iar datele pot suferi revizuiri.
Indicatorii sectoriali disponibili înaintea publicării oficiale a PIB-ului conturează o imagine relativ împărțită a economiei. Sectorul construcțiilor a continuat să crească, volumul lucrărilor a avansat cu 12,4% în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, și agricultura este menționată de producători drept un posibil sprijin pentru rezultatul final. În schimb, industria și comerțul cu amănuntul au rămas pe minus, acționând ca principalele frâne ale creșterii economice.
Declinul economic vine pe fondul unei presiuni inflaționiste mai mari decât se estima inițial. Banca Națională a României și-a revizuit, în urmă cu doar câteva zile, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, a doua majorare consecutivă, după ce, în raportul din mai, ținta fusese deja urcată de la 3,8% la 5,5%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că revizuirea se datorează unor factori deveniți, între timp, certitudini: canicula, seceta prelungită și impactul acestora asupra producției de energie electrică, inclusiv oprirea, în această săptămână, a ambelor reactoare de la centrala nucleară Cernavodă.
La acestea se adaugă și o creștere suplimentară a prețurilor carburanților. Vestea relativ bună este că BNR anticipează în continuare o scădere „rapidă și puternică” a inflației până spre finalul anului, cu fluctuații, mai ales pe fondul dispariției treptate din calcul a efectelor majorărilor de TVA, accize și liberalizării prețurilor la energie din 2025. Ținta de inflație a băncii centrale (2,5%, cu o marjă de ±1 punct procentual) ar urma să fie atinsă abia în trimestrul IV din 2027.
Banca centrală a decis, de asemenea, menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an, o eventuală reducere fiind luată în calcul, potrivit lui Isărescu, abia la începutul anului viitor. Pentru locurile de muncă: o economie care stagnează sau se contractă, cu industria și comerțul în scădere, tinde să reducă apetitul companiilor pentru angajări noi și crește riscul de restructurări în sectoarele afectate direct, în special industria prelucrătoare și retail. Sectoarele aflate încă pe plus, precum construcțiile, ar putea rămâne, în schimb, zone relativ sigure pentru angajare, cel puțin pe termen scurt.