Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Eclipsa de Soare, Cernavodă și seceta: cum se leagă trei crize într-o singură zi de august Eclipsa de Soare de miercuri, 12 august, va reduce temporar producția fotovoltaică europeană cu până la 9,7 GW, aproape 10. 000 de megawați, iar operatorii de rețea de pe tot continentul s-au pregătit din timp cu capacități de rezervă.
Miercuri, 12 august, Luna va trece prin fața Soarelui, oferind unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale anului, vizibil total în nordul Spaniei, în Islanda și pe o porțiune din Portugalia, și parțial pe cea mai mare parte a Europei, inclusiv din anumite zone ale României. Dincolo de spectacolul de pe cer, evenimentul reprezintă un test tehnic real pentru sistemul energetic european, într-un an în care solarul a devenit, pentru prima dată, o sursă majoră de electricitate pe continent. Potrivit estimărilor ENTSO-E, asociația care reunește 40 de operatori de rețea din 36 de țări europene, în condiții de cer senin, producția fotovoltaică europeană ar putea scădea cu până la 9,7 GW (aproximativ 9.
700 MW) în intervalul 19:15 – 21:30, ora Europei Centrale, echivalentul a 3,7% din întreaga capacitate solară instalată în Uniunea Europeană, care se ridica la aproximativ 406 GW la finalul lui 2025. Energia solară asigură, în prezent, circa 13% din mixul energetic al UE, motiv pentru care un asemenea eveniment, deși previzibil cu precizie astronomică, necesită o coordonare atentă din partea operatorilor. Avantajul unei eclipse, spre deosebire de o avarie neprevăzută, este că fenomenul poate fi anticipat cu precizie absolută, ceea ce le permite operatorilor să pregătească din timp exact momentul și amploarea scăderii, precum și revenirea rapidă a producției, câteva zeci de minute mai târziu, când Luna se îndepărtează de discul solar.
ENTSO-E a constituit un grup de lucru dedicat, care coordonează pregătirile la nivel continental, monitorizează situația în timp real și facilitează schimbul de informații între operatorii naționali, atât înainte, cât și după eclipsă. „În condiții de cer senin, producția fotovoltaică ar putea scădea cu până la 9,7 GW în întreaga Europă, creând o schimbare rapidă, dar previzibilă, a tiparelor de generare”, a transmis asociația într-un comunicat. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru climă și energie, Anna-Kaisa Itkonen, a asigurat că nu există riscuri pentru securitatea alimentării cu energie electrică: „Având în vedere că evenimentul are loc mai aproape de finalul după-amiezii, impactul asupra consumului nu este așteptat să fie semnificativ.
” Rețeaua europeană interconectată permite, în plus, redistribuirea rapidă a fluxurilor de energie între state, astfel încât zonele mai afectate să poată fi susținute din regiuni unde impactul eclipsei este mai redus. Capacitatea solară instalată în România nu este deloc neglijabilă: la 1 martie 2026, puterea instalată a prosumatorilor (persoane fizice și firme cu panouri proprii) ajunsese la aproximativ 3. 616 MW, la care se adaugă circa 3.
339 MW capacitate brută a centralelor fotovoltaice din sistem, un total de aproape 7. 000 MW de capacitate solară teoretică, deși puterea efectiv produsă la un moment dat depinde de oră, anotimp, nebulozitate și alți factori variabili. Ceea ce transformă acest eveniment astronomic obișnuit într-un subiect cu adevărat de urmărit pentru România este suprapunerea sa cu o criză energetică deja profundă, cu mai multe cauze simultane: Practic, eclipsa de miercuri nu creează, prin ea însăși, o criză — reducerea de câteva minute a producției solare este, per ansamblu, gestionabilă și complet anticipată.
Dar ea se produce exact în intervalul în care sistemul energetic românesc are cea mai puțină marjă de siguranță din tot anul: cu una sau două unități nucleare oprite, cu producție hidro redusă din cauza secetei și cu un consum ridicat, generat de căldura extremă.