Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ În estul Serbiei, au reapărut la suprafață resturi ruginite ale unei flotile germane scufundate în 1944, formând obstacole suplimentare pentru navigație Nivelul Dunării a coborât la valori record în Serbia și Croația, după săptămâni de caniculă și secetă care au afectat mai multe cursuri de apă din Europa. În nordul Serbiei, în Novi Sad, zeci de ambarcațiuni au rămas prinse într-o masă vâscoasă verde, după ce fluviul s-a retras cu sute de metri, în timp ce șlepurile au fost nevoite să rămână în zonele mai adânci ale albiei.
Scăderea abruptă a apelor a expus întinse porțiuni de bancuri de nisip și a afectat serios navigația, activitatea portuară și transportul de marfă. În Serbia, Ministerul Energiei a comunicat că importurile de combustibil au ajuns la doar 25% din ținta lunară pentru iulie, deoarece șlepurile și tancurile fluviale au putut transporta doar 30%–40% din capacitatea obișnuită, conform Reuters . Problemele nu se limitează la traficul de marfă.
Autoritățile și specialiștii avertizează că nivelurile extrem de scăzute ale Dunării pot afecta în lanț economia locală, pescuitul, turismul și ecosistemele riverane. Șeful administrației portuare din Serbia a avertizat că în anumite zone, inclusiv lângă Novi Sad, Bezdan, Apatin și Bogojevo, navigația ar putea fi chiar suspendată dacă debitele rămân la fel de reduse. În același timp, hidrologii spun că debitul Dunării la intrarea în Serbia, în secțiunea Baziaș, a fost de 1.
700 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii iulie, de 4. 700 metri cubi pe secundă. În aval de Porțile de Fier, debitele au continuat să scadă ușor pe unele sectoare, în timp ce pe altele au rămas aproape staționare.
Seceta a scos la iveală și imagini spectaculoase, dar îngrijorătoare. În Croația, a fost vizibilă epava unui cargou scufundat în 1937, un episod care a atras atenția publicului și a autorităților locale. În estul Serbiei, au reapărut la suprafață resturi ruginite ale unei flotile germane scufundate în 1944, formând obstacole suplimentare pentru navigație.
Aceste descoperiri nu au doar valoare istorică, ci și una practică: epave le și structurile ieșite la suprafață pot crea pericole suplimentare pentru nave, mai ales într-un context în care albia este deja afectată de nivelurile minime ale apei. Specialiștii și reprezentanții sectorului piscicol spun că nivelurile extrem de scăzute ale apei pot avea efecte de durată asupra habitatelor naturale. În Serbia, pescuitul și turismul sunt deja afectate, iar experții avertizează că lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate accelerează evaporarea și reduc rezervele de apă din fluviu.
Vladimir Stakic, editorul publicației Angling Magazine din Serbia, a spus că situația este rezultatul direct al schimbărilor climatice, care duc la lipsa ploilor și la creșterea temperaturilor. El a explicat că aceste condiții provoacă evaporare accentuată și niveluri de apă „extrem de joase, îngrijorător de joase”. Potrivit autorităților hidrometeorologice din Serbia, este posibilă o ușoară creștere a nivelului Dunării în zilele următoare, pe fondul precipitațiilor din amonte.
Totuși, specialiștii spun că această revenire ar putea fi limitată și temporară, fără a schimba rapid situația generală din bazinul fluviului. Pentru moment, debitele sunt prognozate să rămână relativ staționare pe mai multe sectoare, iar în unele zone chiar în scădere. În paralel, în România, hidrologii au transmis că debitele se situează în general sub mediile multianuale lunare, iar pe Dunăre, la Baziaș, debitul rămâne mult sub normalul perioadei, semn că situația hidrologică din regiune continuă să fie fragilă.
Cazul Dunării din Serbia și Croația arată cât de vulnerabile au devenit marile artere fluviale europene în fața secetei prelungite și a valurilor de căldură.