Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Hepta. ro/România nu mai trebuie să fie „marginea NATO”, ci un centru strategic Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, propune o schimbare majoră de strategie pentru România în perspectiva Summitului NATO de la Ankara.
Într-un document de analiză, acesta susține că țara noastră nu ar mai trebui să se prezinte drept un simplu „flanc estic” al Alianței, ci să își asume rolul de „Platformă Strategică Euro-Atlantică a Mării Negre”, un centru regional pentru securitate, energie, industrie și conectivitate. Potrivit documentului elaborat de Dumitru Chisăliță, conceptul de „flanc estic” este depășit, deoarece descrie România ca pe o zonă periferică și defensivă. În schimb, autorul susține că țara ar trebui să fie recunoscută drept o platformă strategică ce conectează securitatea NATO, infrastructura energetică, industria de apărare și reconstrucția Ucrainei.
În opinia sa, schimbarea nu este doar una de terminologie, ci presupune redefinirea rolului României în arhitectura de securitate euro-atlantică. Analiza pornește de la contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina, de presiunile privind creșterea cheltuielilor pentru apărare și de importanța tot mai mare a regiunii Mării Negre . Dumitru Chisăliță consideră că România ar trebui să profite de deciziile NATO și ale Uniunii Europene privind consolidarea infrastructurii de apărare și să transforme Marea Neagră într-un pol al securității, energiei și conectivității regionale.
Un capitol important este dedicat securității energetice. Autorul arată că România are avantaje competitive prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, proiectul Neptun Deep, Coridorul Vertical de gaze și dezvoltarea energiei nucleare. În același timp, Portul Constanța este prezentat drept un obiectiv strategic care ar trebui transformat într-un „Rotterdam al Mării Negre”, capabil să deservească atât transportul comercial, cât și logistica militară NATO și fluxurile de mărfuri către Ucraina și Republica Moldova.
Documentul include o serie de măsuri pe care România ar trebui să le promoveze în relația cu partenerii occidentali. În relația cu Uniunea Europeană, Dumitru Chisăliță propune finanțarea prioritară a infrastructurii dual-use, dezvoltarea hubului european de securitate maritimă la Marea Neagră și includerea României în proiecte strategice privind materiile prime critice, energia nucleară, semiconductorii și cloud-ul securizat. De asemenea, autorul consideră că Statele Unite ar trebui să sprijine investițiile în infrastructura energetică, co-producția de echipamente militare și dezvoltarea unor parcuri industriale cu utilizare duală în România.
În document sunt enumerate și câteva linii roșii pe care România ar trebui să le susțină în negocierile internaționale. Alte state au dezvoltat acțiuni specifice din care Romania trebuie sa învețe: Reindustrializarea Europei nu este o temă nostalgică, ci o necesitate de securitate. Războiul din Ucraina a arătat că economia europeană nu produce suficientă muniție, drone, senzori, componente electronice, echipamente de apărare aeriană și capacități de reparație.
În paralel, competiția cu China a arătat vulnerabilități în materii prime critice, baterii, semiconductori și lanțuri de aprovizionare. UE a stabilit prin Critical Raw Materials Act ținte pentru 2030: cel puțin 10% din consumul anual al UE extras în UE, 40% procesat în UE, 25% reciclat și nu mai mult de 65% dependență de o singură țară terță pentru orice material strategic. Acest cadru trebuie folosit de România pentru proiecte de procesare, reciclare, rafinare și stocare strategică, nu doar pentru extracție.