Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Green News » Drepturile naturii: ar putea pădurile, râurile sau spațiile verzi să fie tratate ca persoane juridice? Un avocat în dreptul mediului spune că da Drepturile naturii: ar putea pădurile, râurile sau spațiile verzi să fie tratate ca persoane juridice? Un avocat în dreptul mediului spune că da 29 iul.
2026 Alina Mihai • Green News –> SHARE: WhatsApp icon FOTO: Pădurile din jurul Bucureștiului reprezintă plămânii verzi ai capitalei – Platforma Civică Împreună Pentru Centura Verde -Fundația Alex Găvan. FOTO: Alex Găvan, centuraverde. ro Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Conceptul de „personalitate juridică” este folosit de secole pentru companii, fundații sau instituții.
O dezbatere tot mai prezentă la nivel internațional pune însă o întrebare diferită: dacă dreptul a creat acest mecanism pentru a proteja capitalul, ar putea fi folosit și pentru a proteja natura? În prezent, există 688 de inițiative în 66 de jurisdicții privind drepturile naturii, iar Comisia Europeană a înregistrat în mai 2026 inițiativa cetățenească „Rights for Nature”, care propune recunoașterea ecosistemelor ca entități cu drepturi fundamentale. Întrebarea este analizată într-un articol publicat de avocatul Laura Petrescu, specialist în dreptul mediului și fondatoarea GreenLaw, care explică evoluția conceptului de protecție juridică a naturii și exemplele deja existente la nivel global, în mai multe state.
„Dreptul a inventat personalitatea juridică pentru a proteja capitalul. Întrebarea acestui secol este dacă poate face același lucru pentru a proteja viața, mediul înconjurător și natura”, arată autoarea. Protecția mediului s-a construit, în ultimele decenii, prin tratate internaționale și prin dezvoltarea jurisprudenței privind drepturile omului, spune autoarea.
Declarația de la Stockholm (1972), Conferința de la Rio (1992), Convenția de la Aarhus (1998), Acordul de la Paris (2015) și recunoașterea dreptului la un mediu sănătos de către ONU au extins treptat obligațiile statelor în materie de protecție a mediului. Un moment hotărâtor a fost decizia pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza KlimaSeniorinnen Schweiz v. Elveția, din 9 aprilie 2024.
Instanța a stabilit că lipsa unor politici climatice adecvate poate încălca dreptul la viață privată și de familie, consacrat de articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Autoarea susține însă că acest model protejează natura în principal prin prisma drepturilor oamenilor afectați de degradarea mediului, iar în ultimii ani tot mai multe sisteme juridice încearcă o abordare diferită: recunoașterea unor drepturi proprii ale naturii. Ideea nu este nouă.
Ea a fost formulată încă din 1972 de profesorul american Christopher D. Stone, în eseul „Should Trees Have Standing? ”, în care propunea ca pădurile, râurile și alte ecosisteme să poată fi reprezentate în instanță prin intermediul unor gardieni, similar minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate deplină de exercițiu.
Laura Petrescu explică faptul că ideea se bazează pe același mecanism juridic folosit deja pentru societățile comerciale. O companie nu este o persoană în sens biologic – nu respiră, nu găndește, nu suferă -, însă legea îi recunoaște personalitate juridică: poate încheia contracte, deține bunuri și poate fi parte într-un proces.