Acum vreo patru luni, în februarie, la forumul franco-indian de inovaţie din Mumbai, Preşedintele Emmanuel Macron, în prezenţa Premierului Narendra Modi, a avut un discurs de deschidere cu care a dat lovitura, A vorbit despre leadership-ul indian din tehnologie, enumerând executivi indieni care conduc supercompanii cu prezenţă globală. Bine, bine, veţi spune, când ai practic 20% din populaţia globului este statistică elementară că poţi avea 20% din geniile globului, 20% din sportivii globului, 20% din artiştii globului, 20% din executivii globului.
Da, este un mod de a privi lucrurile, dar nu este vorba despre o simplă corelaţie matematică. O corelaţie matematică, daca vreţi, este că India, da, India, cu care România are relaţii mediocre, investeşte în educaţie aproape 5% din PIB, în vreme ce noi suntem la 3,5%. Nu ai cum să dai prea mulţi executivi români, executivi europeni, executivi globali, dacă nu investeşti în educaţie.
Nu ştim prea multe despre India. Filme, Taj Mahal, yoga, mirodenii şi o mulţime de clişee, cam asta este ce ştiu românii din generaţiile mai vechi despre India. Sindhu Vee, Sundeep Fernandez, Masood Boomgaard, IT şi o mulţime de clişee, cam asta este ce ştiu românii din generaţiile tinere despre India.
De Iulia Vântur şi Cartea Junglei probabil ştiu toţi. Adevăraţii cunoscători îi ştiu pe Rabindranath Tagore, Rudyard Kipling şi Mircea Eliade. Ce nu ştim însă despre India este că a lansat în 2014 cel mai mare program de atragere de investiţii industriale străine derulat de o ţară.
„Make in India”, programul de industrializare şi internaţionalizare al Indiei, a atras într-un interval de zece ani coloşi din toate sectoarele, dar dacă ne uitam doar la coloşii din tehnologia informaţiei, iată: Pegatron, Huawei, Motorola Mobility, Spice Group, Micromax, Qualcomm, Samsung, Vivo Mobile, Wistron, Xiaomi, Foxxconn, VDN Technologies. India a demonstrat că se poate, a atras în zece ani investiţii industriale într-un program extrem de ambiţios de industrializare şi internaţionalizare. Exact asta ar trebui să facă şi România, am rămas fără tehnologie, fără cunoştinţe, fără finanţare şi fără resursă umană pentru fabrici, uzine şi combinate.
India ne poate învăţa din propria experienţa cum să ne industrializam şi internaţionalizam. India are însă şi proprii coloşi industriali în industrii lucrative cum ar fi energia regenerabila, tehnologia informaţiei, maşini şi utilaje grele şi substanţe farmaceutice active. Uite, top trei companii din fiecare dintre cele patru domenii: – energie regenerabilă – Adani Green Energy, Tata Power, Renew Power; – maşini şi utilaje grele – Mahindra, Tata, Komatsu; – substanţe farmaceutice active – Akums Drugs, Aarti Pharmalabs, Sudarshan Pharma.
India poate deveni o ancoră economică strategică şi un profesor de industrializare şi internaţionalizare pentru România, dar trebuie să mergem către ea, pentru ca altfel vor merge alte ţări din estul Europei. Iar ne-o iau înainte Polonia, Ungaria, Bulgaria, în curând şi Ucraina şi Moldova. Uite, Franţa este acolo deja din februarie.
India are tot interesul să vină în România ca să cucerească o piaţă de peste 450 de milioane de consumatori din Uniune. România are tot interesul să plece în India ca să cucerească o piaţă de 4. 750 de milioane de consumatori din Asia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Piaţa Airbnb, care scapă tot mai mult de sub control, a fost reglementată la nivel european, însă România nu se potrivitează. Când vor fi nevoiţi proprietarii să respecte regulamentul european?