Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Ștefan Busnatu/Povestea din spatele grevei din sănătate: „Cum să mai continui când e așa de greu? ” „50 de lei pentru o gardă de noapte” – povestea care arată cine ține, de fapt, în viață sistemul medical din România Sunt orele 03:00 dimineața.
Un pacient cu infarct miocardic acut tocmai a fost stentat. Echipa de gardă respiră, pentru câteva clipe, ușurată – un om a fost salvat. Și atunci, în liniștea aceea grea de după o intervenție de urgență, asistenta de sală îi spune medicului cardiolog Ștefan Busnatu o frază care spune, de fapt, tot ce trebuie știut despre starea sistemului medical românesc: „Nu mai pot de oboseală, e extenuant…
Cum să mai continui când e așa de greu și mai sunt plătită și cu 50 de lei pe o tură de noapte de gardă? ” Cincizeci de lei. Atât primește, într-o noapte de gardă, o asistentă de sală de intervenții – ore petrecute departe de familie, într-un mediu în care fiecare minut poate face diferența dintre viață și moarte, alături de o echipă care luptă, noapte după noapte, pentru pacienți pe care nici nu-i cunosc, dar pentru care dau totul.
Dr. Busnatu a scris despre acest moment chiar în ziua în care Federația SANITAS pregătește o grevă de avertisment , programată luni, 20 iulie, între orele 9:00 și 11:00, urmată, dacă lucrurile nu se schimbă, de o grevă generală pe 28 iulie. Nu e o revoltă întâmplătoare.
Sindicaliștii vorbesc despre un deficit uriaș de personal – conform datelor ajunse la Ministerul Sănătății la începutul anului, sistemul ar avea nevoie de aproximativ 30. 000 de oameni în plus, cei mai mulți asistenți și infirmieri, și de încă 21. 000 de medici.
Un memorandum care ar fi trebuit să deblocheze peste 6. 000 de angajări rămâne, deocamdată, doar pe hârtie. Povestea din garda de STEMI a doctorului Busnatu nu e izolată.
La Spitalul „Marie Curie”, asistenta ATI Violeta Băbeică descria, cu doar câteva zile în urmă, aceeași epuizare: „Suntem îngrijorați, suntem speriați. Suntem mame, suntem soții, nu cunoaștem când și dacă se vor debloca posturile. Suntem în mare deficit.
Cei tineri cedează și pleacă, iar noi ne resemnăm, scade calitatea actului medical. ” Spitalul cerea deblocarea a peste 150 de posturi de medici și asistenți – fără niciun răspuns, până acum. E exact tiparul pe care îl descrie și dr.
Busnatu: oamenii rămași în sistem duc pe umeri, tot mai obosiți, greutatea celor care au plecat deja – iar fiecare plecare face ca următoarea gardă să fie și mai grea pentru cei care rămân. Dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog și doctor în științe medicale, cunoaște, poate mai bine decât oricine, miza reală a acestei epuizări.
România se află pe primul loc în Europa la mortalitatea cauzată de afecțiuni cardiace – o statistică în spatele căreia stau exact aceste gărzi de noapte, exact aceste echipe extenuate, exact acești oameni plătiți cu 50 de lei pentru ore în care țin, literalmente, inimile oamenilor în viață. „Un sistem medical performant nu poate exista fără echipe motivate. Iar echipa nu înseamnă doar medici, înseamnă asistenți medicali, infirmieri, brancardieri și toți cei fără de care actul medical nu ar fi posibil”, scrie medicul.
Și are dreptate: putem cumpăra angiografe de ultimă generație, putem ridica spitale noi, putem aduce cea mai modernă tehnologie din lume – dar dacă nu mai există cine să stea lângă pacient la ora 3 dimineața, toate aceste investiții rămân doar niște clădiri goale. Postarea doctorului Busnatu se încheie cu o întrebare pe care nu și-o pune doar el: cum îi vom convinge, în viitor, pe tinerii medici și asistenți să rămână în spitalele de stat de urgență, dacă asta e răsplata pentru nopțile petrecute salvând vieți? Poate că, așa cum sugerează el, demersurile din aceste zile – inclusiv greva comunicată pentru luni – ar trebui să înceapă exact de aici: cum păstrăm oamenii care, literalmente, țin sistemul de sănătate în viață, înainte că și ei să ajungă la capătul puterilor.