Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Medicul explică faptul că infarctul nu reprezintă un eveniment izolat, ci punctul final al unui proces lent, numit ateroscleroza Infarctul miocardic este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, însă, contrar percepției generale, acesta nu apare peste noapte. Medicul Dr.
Mihail Pautov atrage atenția că procesul care duce la blocarea arterelor începe cu zeci de ani înainte de apariția primelor simptome, iar cele mai importante decizii pentru sănătatea inimii se iau încă din tinerețe. Explicațiile oferite de Dr. Mihail Pautov readuc în prim-plan importanța prevenției cardiovasculare, a analizelor efectuate la timp și a controlului factorilor de risc precum colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, fumatul și sedentarismul.
Medicul explică faptul că infarctul nu reprezintă un eveniment izolat, ci punctul final al unui proces lent, numit ateroscleroză, care evoluează ani sau chiar decenii fără să provoace manifestări evidente. Potrivit Dr. Mihail Pautov, studiile realizate pe persoane tinere decedate în accidente au schimbat complet modul în care medicina privește dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
„Infarctul pare ca vine din senin, undeva pe la 45 sau 50 de ani, dar adevarul e ca nu vine deloc din senin. Vine dintr-un proces care a inceput in tacere cu vreo 25 de ani mai devreme, pe vremea cand erai tanar și te credeai invincibil. Se numeste ateroscleroza, adica ingustarea arterelor, iar cel mai tulburator lucru despre ea l-am aflat din studii facute pe oameni tineri, morti in accidente”, a explicat Dr.
Mihail Pautov. Specialistul subliniază că rezultatele autopsiilor au fost surprinzătoare chiar și pentru comunitatea medicală, deoarece au demonstrat că modificările vasculare pot apărea încă din copilărie. „La autopsiile pe tineri intre 15 și 34 de ani, cercetatorii au gasit deja depuneri de grasime pe peretii arterelor.
Primele urme apar inca din copilarie și sunt bine instalate pe la 20-30 de ani, in corpuri care se simteau, pana in ultima clipa, perfect sanatoase. ” Pentru a înțelege mecanismul bolii, Dr. Mihail Pautov compară arterele cu niște conducte prin care circulă sângele către inimă și creier.
În timp, atunci când există factori de risc precum colesterolul LDL crescut, hipertensiunea arterială sau fumatul, pe pereții vaselor se formează depozite de grăsime. „Sa iti explic mecanismul: arterele sunt tevile care duc sangele la inima și la creier, iar cand ai colesterol mare, tensiune mare sau fumezi, se depune grasime pe peretii lor, cam cum se depune calcarul intr-o teava. Placa asta creste incet, ani de zile, fara sa iti dea vreun semn, pana intr-o zi cand se rupe, se formeaza un cheag, iar teava se infunda brusc.
Exact asta e infarctul”, a explicat Dr. Mihail Pautov. Tocmai această evoluție lentă face ca ateroscleroza să fie considerată una dintre cele mai periculoase afecțiuni cardiovasculare.
În multe cazuri, persoana afectată nu resimte niciun disconfort până în momentul producerii infarctului sau al unui accident vascular cerebral. Vestea bună, spune Dr. Mihail Pautov, este că ateroscleroza evoluează lent, iar acest lucru oferă o fereastră importantă pentru prevenție.
Medicul atrage atenția că evaluarea profilului lipidic, măsurarea tensiunii arteriale și adoptarea unui stil de viață sănătos pot reduce semnificativ riscul cardiovascular. În anumite situații, atunci când medicul consideră necesar, tratamentul cu statine poate contribui la scăderea colesterolului și la limitarea progresiei bolii. „Vestea buna e ca procesul e lent și, multa vreme, il poti influenta.
Conteaza colesterolul, mai ales cel rau, conteaza tensiunea, fumatul și miscarea, și daca este cazul, tratamentul cu statine, sperietoarea romanilor. Un set simplu de analize la 20-30 de ani iti spune pe ce traiectorie esti, atunci cand inca ai timp sa o schimbi.