Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că şi-ar dori „enorm” să vadă Irlanda reunificată cu Irlanda de Nord, aflată sub administraţie britanică, relatează Reuters. Declaraţiile acestuia, făcute în timpul unei vizite la Dublin, ar putea provoca reacţii puternice la Londra şi în rândul unioniştilor din Irlanda de Nord.
Comentariile lui Trump vin la câteva săptămâni după ce noul premier britanic, Andy Burnham, a declarat că un referendum privind ieşirea Irlandei de Nord din Regatul Unit „nu este o opţiune”. „Ei bine, nu vreau să creez probleme, dar vă spun sincer: mi-ar plăcea enorm să văd o Irlandă unită”, le-a precizat Trump jurnaliştilor, stând alături de premierul irlandez Micheál Martin, după întâlnirea celor doi la Dublin. „Se va întâmpla, în cele din urmă.
Desigur, Regatul Unit va avea un cuvânt de spus în această privinţă… dar cred că ar fi un lucru extraordinar”, a mai precizat preşedintele. Conform prevederilor Acordului din Vinerea Mare din 1998, un referendum privind ieşirea Irlandei de Nord din Regatul Unit poate fi organizat la decizia guvernului britanic.
Acordul a pus capăt celor trei decenii de violenţe între naţionaliştii irlandezi, care militau pentru o Irlandă unită, şi unioniştii care doreau ca Irlanda de Nord să rămână parte a Regatului Unit. Deşi sondajele indică în continuare o majoritate în Irlanda de Nord în favoarea rămânerii în Regatul Unit, diferenţa s-a redus uşor după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acest lucru a readus tema reunificării în prim-plan.
Donald Trump efectuează această vizită de 48 de ore în Irlanda, în timp ce Partidul Republican este în campanie pentru a-şi păstra majorităţile în ambele camere ale Congresului SUA. Sâmbătă, acesta urmează să participe şi la un turneu de golf la una dintre proprietăţile sale. El s-a întâlnit şi cu preşedinta Irlandei, Catherine Connolly, aleasă în funcţia de şef al statului anul trecut.
Când acesta a vizitat Irlanda în calitate de preşedinte în 2019, Connolly, poziţionată în extremă stânga în politica externă, a protestat în faţa aeroportului Shannon, din vestul Irlandei. Pentru mai târziu, sâmbătă, sunt programate proteste împotriva războiului şi a lui Trump, atât la Dublin, cât şi în vestul Irlandei, în apropierea complexului Trump International Golf Links din Doonbeg. Potrivit Reuters, Irlanda este una dintre ţările UE care susţin cel mai mult cauza palestiniană.
Ţara a adoptat, în luna iulie, o lege care restricţionează comerţul cu bunuri provenite din aşezările din Cisiordania, teritoriu ocupat de Israel. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Cât costa să faci o Dacie la Mioveni în 2025: 98. 000 de lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024.
Din cei 10. 100 de lei în plus pe maşină, 9. 500 sunt componente.
Energia a scăzut în 2025, dar iarna lui 2026 o aduce înapoi, iar piesele sunt tot mai scumpe Dacă 31% dintre tinerii din România nu au un loc de muncă, de ce importă România 150. 000 de angajaţi din ţări non-UE? România rămâne codaşa Europei şi la creditarea populaţiei.
Creditele românilor: cea mai mică pondere în PIB din UE, de doar 11%. Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (peste 400 mld. lei) fiind duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (200 mld.
lei) O lună fără Cernavodă: ce a însemnat pentru importuri şi pentru preţul energiei? Bonus: situaţia ar fi fost cu mult mai gravă dacă oprirea avea loc în sezonul rece Economia bazată pe consum. Comerţul local generează venituri totale de peste 1.