Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Liderul partidului Reform UK (dreapta populistă), Nigel Farage, a anunțat că demisionează din funcția de deputat în circumscripția Clacton (comitatul Essex, sud-estul Angliei), provocând un scrutin parțial, în urma acuzațiilor că nu a declarat în registrul de interese donații și beneficii importante, el declarându-se nevinovat. Le Pen a fost deja condamnată pentru deturnare de fonduri de două instanțe, dar susține că ele se pot înșela și că recursul său la cea mai înaltă instanță a Franței este suspensiv de executarea pedepsei, așa încât ea va putea face campanie electorală fără brățară electronică, dat fiind că în apel pedeapsa de ineligibilitate pronunțată anul trecut de instanța de fond a fost redusă la 15 luni și deci a fost executată.
Pe lângă faptul că decizia de la Curtea de Casație poate să-i fie defavorabilă și atunci, dacă înfățișarea are loc în următoarele luni, ce va face? Săptămâna trecută ea declarase că nu va face campanie electorală cu brățară electronică. Turul 1 al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 aprilie 2027, iar campania neoficială a început deja.
O decizie nefavorabilă în justiție ar putea lăsa RN fără candidat în acel scrutin în care Franța va alege un succesor lui Emmanuel Macron care nu mai poate candida după două mandate. Teoretic, dacă Le Pen pierde în justiție și este aleasă în turul al doilea, atunci ea va merge la Palatul Elysee unde va fi în stare de arest la domiciliu cu brățară electronică la picior. Înaintea deciziei Curții de Apel atât Le Pen (57 de ani), cât și președintele RN, euro-deputatul Jordan Bardella (30 de ani) erau dați constant în fruntea sondajelor la turul 1 al prezidențialelor.
Dar în ultimele luni Bardella avea un scor cu 4 – 5% superior lui Le Pen 936 – 37% față de 31 – 33%). Le Pen și susținătorii ei au declarat tot timpul că nu justiția trebuie să dedă dacă are sau nu dreptul să candideze și că electoratul trebuie lăsat să decidă. Curtea de apel, scurtând perioada de ineligibilitate i-a făcut pe plac.
Numai că din punct de vedere politic și moral Le Pen se prezintă în fața electoratului cu o condamnare penală pentru deturnare de fonduri publice, pronunțată deja de două instanțe. Într-un fel, este de înțeles îndârjirea cu care Le Pen luptă pentru a patra candidatură la prezidențiale, după cele din 2012, 2017 și 2022. Ea are meritul de a fi transformat Frontul Național înființat în 1972 de tatăl ei, Jean Marie Le Pen (decedat în 2025), un partid de extremă dreaptă, depozitar al unui vot de protest, în Reunirea Națională (din 2018), un partid populist-conservator, cu șanse bune de accedere la putere.
Dar încăpățânându-se să candideze cu cel puțin două sentințe penale împotriva ei, la nouă luni de la cel mai important scrutin din Franța, ea riscă să compromită șansele RN, în condițiile în care partidul are în Bardella un candidat viabil. Nigel Farage s-a angajat și el într-un joc de noroc politic. Confruntat cu acuzații că nu a declarat o donație de cinci milioane de lire sterline din partea unui miliardar din domeniul criptomonedelor și nici beneficii din partea unui bărbat condamnat pentru fraudă în Statele Unite care-i asigurase securitatea și servicii de media socială, Farage a declarat că nu a făcut nimic ilegal și a anunțat că demisionează din funcția de deputat, alegând să candideze în scrutinul parlamentar parțial ce va urma.
Cu alte cuvinte, că și Le Pen, el face apel la decizia electoratului. Numai că aici sunt câteva diferențe. Farage nu este acuzat de delicte penale, ci de nerespectarea regulilor parlamentare.