Documentul datează din aprilie 1979 și dezvăluie modul în care Securitatea utiliza mecanisme ale statului comunist pentru obținerea de valută prin operațiuni ilegale. Într-o postare pe Facebook, CNSAS amintește că, după fuga în Statele Unite a generalului Ion Mihai Pacepa, în 1978, Departamentul de Informații Externe (DIE) a fost reorganizat și transformat în Centrul de Informații Externe (CIE), însă fără ca metodele sale de operare să se schimbe în esență.
Prin urmare, una dintre principalele direcții de activitate ale CIE era „Aportul Valutar Special” (AVS), un compartiment conspirat care urmărea obținerea de valută forte pentru finanțarea regimului Nicolae Ceaușescu și pentru plata datoriei externe. Printre operațiunile AVS se numără perceperea de comisioane secrete din comerțul exterior, vânzarea dreptului de emigrare pentru cetățeni români de origine evreiască și germană, dar și utilizarea unor firme paravan controlate de Securitate. Un moștenitor inventat Concret, documentul descrie un caz în care o firmă de avocatură din Franța a informat Banca Română de Comerț Exterior despre decesul unei femei de origine română, care lăsase în urmă bunuri estimate la aproximativ 500.
000 de franci francezi. „Firma a solicitat să fie identificați în țară moștenitori români și să i se pună la dispoziție actele de stare civilă, pentru a trece la valorificarea bunurilor mobile și imobile și transferarea contravalorii lor în România. Din verificările întreprinse de organele noastre, nu s-a identificat niciun moștenitor din familia decedatei, în numele căruia să acționăm pentru transferarea valorii succesiunii în țară.
Având în vedere valoarea mare a bunurilor ce compun masa succesorală, opiniem să acționăm pentru crearea în mod fictiv și bine legendat a unui moștenitor român, care să apară în calitate de frate cu autoarea succesiunii”, se menționează în documentul publicat miercuri de CNSAS pe Facebook. Nota explică și de ce autorii considerau că operațiunea putea fi dusă la bun sfârșit fără riscuri, invocând procedurile succesorale din Franța și faptul că acestea se bazau pe documentele oficiale furnizate de partea română. Implicarea instituțiilor statului Potrivit CNSAS, planul presupunea implicarea mai multor instituții ale statului comunist.
Astfel, Securitatea propunea identificarea unui fost ofițer pensionar care să joace rolul moștenitorului fictiv, emiterea unui buletin de identitate pe numele acestuia și obținerea unor acte de stare civilă destinate uzului extern, în colaborare cu Direcția Evidenței Populației din cadrul Inspectoratului General al Miliției. Față de cele raportate, propunem () să fie identificat un ofițer pensionar, fost cadru al U. M.
0544, în vârstă de cca. 70 ani, care să fie instruit și dirijat de noi să acționeze pe numele de [spațiu tăiat/șters] , în calitate de unic moștenitor al „surorii” sale [spațiu tăiat/șters] () Să se completeze un buletin de identitate pe numele de [spațiu tăiat/șters] , pe baza datelor de stare civilă ce le vom pune la dispoziție”, mai precizează documentul declasificat. După finalizarea succesiunii și transferul banilor în România, presupusul moștenitor urma să ridice sumele de la Banca Română de Comerț Exterior și să le predea, „pe bază de proces verbal”, casieriei U.
M. 0544, „pentru a fi făcute venit la stat”.