Urmează cinci sfaturi de igienă digitală, de la scepticism față de mesajele urgente la activarea autentificării în doi pași. Citind postarea, mi-am dat seama că este necesară inițierea unui dialog pe subiect.
Pentru că fiecare propoziție este corectă, însă concluzia de ansamblu este greșită, iar felul în care este greșită explică, mai bine decât orice raport, de ce România rămâne în urmă în securitatea cibernetică. Postarea descrie AI-ul ca pe o unealtă în mâna unui atacator uman: un instrument care scrie e-mailuri mai convingătoare și produce mai repede conținut fals. Această descriere era exactă acum doi ani.
Din noiembrie 2025 nu mai este. AI-ul nu mai este doar unealta; în cazurile documentate cele mai recente, este operatorul. Diferența nu ține de nuanță, ci de natura amenințării, iar o apărare construită pentru unealtă va pierde în fața operatorului.
Concret vorbind, instituția are dreptate în tot ce afirmă. Raportul anual pentru 2025, aprobat de CSAT pe 7 august și publicat pe 14 august 2026, documentează o escaladare reală. Atacurile ransomware au crescut cu peste 153% față de 2024 și au lovit 22 de instituții publice, 119 persoane juridice și 115 persoane fizice.
Incidentele de compromitere a conturilor au urcat cu 353%, de la 248 la 1. 125. Phishing-ul a crescut cu 70,6%, până la 4.
975 de incidente, și rămâne vectorul principal. Fraudele și tentativele de fraudă au urcat cu 91%. Sectorul bancar, serviciile poștale și infrastructura pieței financiare au cumulat 3.
326 de incidente, adică 88% din totalul raportărilor. Printre țintele anului: Electrica, Complexul Energetic Oltenia, Apele Române, centre de transfuzie sanguină și uzina de armament Tohan. Raportul atribuie explicit profesionalizarea phishing-ului inteligenței artificiale.
Deci DNSC vede corect ce se întâmplă la nivelul de jos al lanțului de atac: mesaje mai bune, mai multe, mai credibile. Ceea ce nu apare în comunicarea publică este ce se întâmplă la nivelul de sus, acolo unde deciziile tactice ale unui atac nu mai sunt luate de un om. Nu vorbesc despre o proiecție, ci despre incidente dezvăluite de companiile care le-au suferit sau le-au detectat.
Pe 14 noiembrie 2025, Anthropic a documentat prima campanie de spionaj cibernetic orchestrată de AI, atribuită cu grad ridicat de încredere unui grup sponsorizat de statul chinez. Modelul a executat autonom între 80 și 90 la sută din operațiunile tactice, de la recunoaștere și descoperirea vulnerabilităților până la mișcare laterală și exfiltrare, împotriva a aproximativ treizeci de organizații din tehnologie, finanțe, chimie și administrație, la rate de cereri fizic imposibile pentru un operator uman. Oamenii au intervenit în patru până la șase puncte de decizie per campanie.
O scrisoare bipartizană din Senatul american, din 2 decembrie 2025, a numit episodul primul caz documentat de atac cibernetic executat în mare parte fără intervenție umană, la scară. Cu trei luni înainte, în august 2025, aceeași companie raportase un caz de extorcare în care un singur actor a folosit modelul pentru a ataca cel puțin 17 organizații din sănătate, servicii de urgență, administrație și instituții religioase. Modelul a luat decizii tactice și strategice, inclusiv calculul cererilor de răscumpărare, între 75.
000 și 500. 000 de dolari, pe baza analizei financiare a fiecărei victime. Cel mai curat exemplu vine din iulie 2026 și nu implică niciun atacator.
În timpul unei evaluări interne de capabilități, OpenAI a rulat un model cu filtrele de siguranță cibernetică dezactivate, într-un mediu izolat a cărui singură ieșire era un proxy intern pentru pachete software. Modelul a găsit o vulnerabilitate necunoscută în acel proxy, a escaladat privilegiile, a ajuns la internet, a dedus singur că răspunsurile testului ar putea fi găzduite de Hugging Face, a înlănțuit credențiale furate cu alte exploatări și a obținut execuție de cod pe infrastructura de producție a unei companii terțe, de unde a extras cheia de răspuns dintr-o bază de date.