Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Dincolo de bonul fiscal, ce se întâmplă cu banii după ce plătim la casă? Cum circulă banii în economie după o sesiune de cumpărături Articol susținut de Kaufland Dincolo de bonul fiscal, ce se întâmplă cu banii după ce plătim la casă? Cum circulă banii în economie după o sesiune de cumpărături 31 iul.
2026 Cătălin Nechita • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Envato Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Când mergem la cumpărături și plătim la casă, ne gândim că banii rămân la hipermarket. Acest lucru este adevărat doar într-o mică măsură: o parte din ceea ce cheltuim rămâne, într-adevăr, la retailer. Un exemplu concret arată cum se împart acești bani pe industrie, chiar aici, la noi.
Din cei 1,82 miliarde de euro de valoare creată în economie prin cheltuielile Kaufland cu furnizorii români, cea mai mare parte, 1,28 miliarde de euro, ajunge chiar în producția de alimente, băuturi și produse din tutun, adică în fabricile și fermele care fac mâncarea pe care o punem în coș. Restul se împarte între alte cheltuieli conexe (355,9 milioane de euro), fabricarea produselor chimice (66,6 milioane de euro), alte activități profesionale și tehnice (54,6 milioane de euro), construcții (41,6 milioane de euro) și transport rutier (30,3 milioane de euro). Din toată această valoare, aproape 70% rămâne în industria alimentară, iar restul de 30% se împarte între transport, construcții, chimie și alte servicii conexe.
Pentru fiecare leu cheltuit la casele Kaufland, doar 4 bani rămân profit al companiei. Ceilalți 96 de bani merg către întregul lanț din spatele produsului: furnizorii, angajații, statul și toți cei care fac posibil ca un produs să ajungă din fabrică sau fermă pe raft. Potrivit studiului de impact socio-economic realizat pentru Kaufland România, cu sprijinul KPMG, defalcarea arată așa: Acei 65 de bani plătesc, de fapt, motorina și șoferul care aduc marfa la depozit, fabrica sau ferma unde se face produsul, utilajele și energia din producție, salariile muncitorilor care lucrează acolo, dar și ambalajele, depozitarea și transportul până în magazin.
În total, contribuția Kaufland la economia românească ajunge la 2,89 miliarde de euro, aproape 0,8% din tot PIB-ul României. Kaufland are 15. 451 de angajați cu normă întreagă în România, fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați din țară.
Prin banii cheltuiți cu furnizorii români, compania susține indirect alți 89. 379 de angajați în alte firme: la ferme, în fabrici, în transport. Când toți acești oameni, angajații direcți și cei indirecți, își cheltuiesc, la rândul lor, salariile mai departe, se mai creează încă 26.
560 de locuri de muncă în economie. În total, activitatea unei singure companii susține 131. 390 de locuri de muncă în România, aproape 2,4% din toată forța de muncă a țării.
Fiecare angajat direct Kaufland susține, prin lanțul din spate, alți 7,5 oameni la muncă, altundeva în economie. Cei 8 bani care, din fiecare euro, pleacă spre stat sub formă de taxe. Anul trecut, Kaufland a plătit în România 374 de milioane de euro taxe și impozite: 241 de milioane de euro direct la bugetul de stat și încă 133 de milioane de euro colectate din impozitele pe salariile angajaților.
Suma ar fi suficientă pentru a finanța peste 11 milioane de consultații medicale, educația a peste 180.
