Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Afanasov susține chiar, într-o postare din 10 iulie, că a încheiat ”un adevărat maraton de întâlniri la nivel înalt” în cadrul cărora diaconul de rit vechi ar fi discutat cu reprezentanții mai multor instituții despre drepturile și securitatea comunității lipovenilor ruși din România: În postările sale, Afanasov se declară împotriva denumiri de ”lipoveni” și susține că rușilor le este teamă să își declare identitatea și ”moștenirea culturală” istorică. Diaconul a fost exclus din Comunitatea Rușilor Lipoveni în 2025, conform unei investigații Context.
ro care a arătat legăturile acestuia cu apropiați ai Kremlinului. Într-un răspuns la întrebările G4Media, Afanasov a refuzat să spună cu ce instituții a discutat despre așa-zisele presiuni și discriminări ale rușilor din România despre care acesta vorbește în postările sale. Afanasov a refuzat și să spună la ce dosare penale face referire în postările publice, câte sau când au fost acestea deschise, în urma așa-zisei discriminări: Un alt exemplu de mesaj transmis de Afanasov în 6 iulie: De precizat că un element central din discursul dictatorului Putin înainte și după invazia din februarie 2022 a fost acela că vorbitorii de rusă și etnicii ruși din Ucraina sunt persecutați sau oprimați.
Astfel și-a justificat Putin ”operațiunea specială”, fără niciun fel de dovadă a presupuselor opresiuni. Putin a folosit acest pretext într-un discurs cu trei zile înainte de invazie (”Cei care au pornit pe calea vărsării de sânge au organizat teroare împotriva oamenilor din Donbas”), când a precizat că populația din Donețk și Lugansk este supusă unui ”genocid”. Putin a folosit pretextul și în anunțul invaziei, din 24 februarie (”Scopul operațiunii este protejarea oamenilor care, timp de opt ani, au fost supuși umilințelor și genocidului din partea regimului de la Kiev”), dar și cu mult înainte, într-un eseu din iulie 2021 în care a vorbit despre cum autoritățile ucrainene discriminează populația rusofonă prin limitarea utilizării limbii ruse, ”ucrainizare” forțată sau marginalizarea culturii ruse.
După anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina, în 2014, Putin a vorbit constant despre armata ucraineană care atacă populația rusofonă și despre Rusia care are o obligație și un ascendent morale asupra rușilor și rusofonilor din Ucraina. Însă Putin și alți oficiali ruși au acuzat nu numai Ucraina, ci mai multe state din jur, din sfera de influență a fostei URSS, că discriminează minoritatea rusă și populația rusofonă: Moldova, Georgia, țările baltice (Letonia, Estonia, Lituania), dar și Kazahstan. O anchetă Reuters din 9 iulie (perioada în care Afanasov colecta public ”discriminări” ale rușilor) arată că Putin pregătește o escaladare a conflictului și o posibilă țintă ar putea fi România.
Potrivit surselor oficiale de la Kremlin citate de Reuters, liderul rus este tot mai hotărât să continue ofensiva, iar un fost oficial al Ministerului rus al Apărării evocă inclusiv posibilitatea unor lovituri asupra bazelor NATO din România și statele baltice. Context. ro arată într-o investigație din mai 2025 că Tudor Feodor Afanasov a vrut să fie deputatul Comunității Rușilor Lipoveni din România la alegerile parlamentare din 2016, însă fără succes.
Cunoscut și ca Tudor Afanasov sau Feodor Afanasii, acesta a înființat în 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, Asociația Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, al cărei președinte este și astăzi. Organizații internaționale au declarat anexarea Crimeei drept ilegală și au condamnat acțiunile Rusiei, în timp ce țările occidentale au impus sancțiuni economice împotriva acesteia.