Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Imaginile filmate în zonă arată forța uriașă a apei, care a transportat cantități impresionante de sedimente și fragmente de rocă prin văile înguste ale Himalayei Bilanțul inundațiilor devastatoare produse la granița dintre Nepal și Tibet a crescut la 359 de morți, potrivit celui mai recent bilanț transmis de poliția nepaleză. Catastrofa a fost provocată, potrivit investigațiilor preliminare ale oamenilor de știință și datelor U.
S. Geological Survey (USGS), de prăbușirea unui ghețar, care a declanșat o viitură extrem de puternică, cu apă, noroi, gheață, roci și bolovani, potrivit BBC . Bilanțul a fost actualizat de poliția din Nepal la ora locală 17:00, după ce, cu aproximativ o oră înainte, autoritățile anunțaseră 332 de victime.
Primele informații despre tragedie indicau producerea unui cutremur sau a unei alunecări de teren. Datele analizate ulterior au schimbat însă imaginea asupra dezastrului. USGS a precizat că evenimentul seismic cu magnitudinea de 5,2 înregistrat în zonă a fost asociat cu prăbușirea unui ghețar și cu o viitură de noroi și grohotiș care a provocat distrugeri masive în aval.
Specialiștii au stabilit că un volum uriaș de gheață și roci a ajuns într-un curs de apă din Himalaya, generând o undă de viitură care s-a propagat cu o viteză extrem de mare prin văile înguste. Potrivit unei analize preliminare realizate de International Centre for Integrated Mountain Development (ICIMOD), ar fi putut avea loc o avalanșă de gheață și roci provenită dintr-o zonă aflată la mare altitudine. Apa, sedimentele și bolovanii au fost antrenate apoi în aval, provocând o creștere bruscă a nivelului râurilor.
Dimensiunea fenomenului este ilustrată de datele colectate de specialiști. Nivelul unor râuri din aval ar fi crescut cu șapte până la nouă metri în aproximativ 30 de minute. Mai multe stații de monitorizare hidrologică au fost distruse sau grav avariate de viitură.
Imaginile filmate în zonă arată forța uriașă a apei, care a transportat cantități impresionante de sedimente și fragmente de rocă prin văile înguste ale Himalayei. Una dintre cele mai afectate zone este Gyirong, un important punct de trecere a frontierei dintre China și Nepal, situat în Tibet. Imagini surprinse de camere de supraveghere arată cum clădirea monumentală aflată la frontieră este lovită și aproape înghițită de torentul de apă și noroi.
În același timp, zeci și apoi sute de persoane încearcă să fugă din calea viiturii. Portul Gyirong devenise un punct strategic pentru traficul dintre China, Tibet și Nepal. A fost intens utilizat după ce cutremurul din 2015 a afectat alte rute de traversare a Himalayei.
În prima jumătate a acestui an, prin acest punct de frontieră au trecut peste 100. 000 de persoane, iar portul a gestionat peste 30% din schimburile comerciale dintre China și Nepal. Tragedia a readus în discuție vulnerabilitatea infrastructurii construite în văile înguste și instabile ale regiunii.
Oamenii de știință avertizează de ani de zile că încălzirea globală modifică rapid mediul montan din Himalaya. O analiză ICIMOD publicată în acest an arată că ghețarii din regiunea Hindu Kush-Himalaya pierd gheață într-un ritm de aproximativ două ori mai rapid decât la începutul anilor 2000. Topirea ghețarilor nu este singurul risc.
Încălzirea permafrostului poate destabiliza versanții, crescând probabilitatea producerii unor alunecări de teren, avalanșe de roci și gheață, prăbușiri de ghețari și viituri glaciare. „Este dificil de spus că un singur eveniment este provocat de schimbările climatice”, au explicat specialiști citați de BBC, însă frecvența tot mai mare a unor asemenea fenomene ridică semne serioase de întrebare.