România se împrumută în acest moment la costuri apropiate de cele ale Serbiei, deşi diferenţa dintre cele două ţări în privinţa calificativelor de rating este semnificativă. România deţine statutul de investment grade de la patru agenţii de rating, în timp ce Serbia îl are doar de la una singură.
Discrepanţa dintre percepţia formală şi cea reală a riscului suveran arată că investitorii se ghidează, în acest moment, mai degrabă după semnalele economice curente decât după calificativele oficiale. „Dobânzile pe care le accesăm în momentul acesta, ne arată că investitorii sunt foarte precauţi cu România. Suntem într-o situaţie foarte ciudată, în care România are rating calificativ investment grade de la patru agenţii de rating, dacă am adăugat şi Morning Star.
” a declarat Andreea Nica, vicepreşedinte CFA România, la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business. Diferenţa dintre statutul oficial şi costul real de finanţare devine vizibilă atunci când se compară prima de risc la 5 ani a celor două ţări. România plăteşte o primă de risc apropiată de cea a Serbiei, ţară care are investment grade doar de la S&P, celelalte agenţii majore menţinând-o în categoria speculativă.
Randamentele cerute de investitorii interni şi externi pentru titlurile de stat româneşti rămân ridicate, pe fondul lipsei de claritate privind execuţia bugetară pentru a doua parte a anului, perioadă în care sunt aşteptate cheltuieli semnificativ mai mari. „Dar dacă te uiţi la prima de risc a României la 5 ani, este undeva la Serbiei, deşi Serbia este o ţară care are investment grade doar de la S&P, deci doar de la o agenţie de rating. Asta îţi arată că, într-adevăr, România este văzută ca o ţară foarte riscantă, că randamentele cerute de investitorii interni şi externi sunt mari şi că nu există în acest moment o claritate în ceea ce priveşte a doua parte a acestui an, când ştim că ar trebui să vedem cheltuieli mult mai mari.
” a mai spus Andreea Nica la ZF Live. Ratingurile oficiale reflectă o evaluare structurală, actualizată periodic, în timp ce prima de risc răspunde zilnic la semnale precum incertitudinea bugetară şi lipsa de claritate privind cheltuielile din a doua parte a anului. De aceea, costul de finanţare al României rămâne ridicat, indiferent de calificativele acordate de agenţiile de rating.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt domeniile de interes pentru fondurile de private equity din România. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Sănătatea rămâne pe locul întâi, dar vedem că energia şi utilităţile iau faţa IT-ului pentru a ocupa poziţia secundă Apetitul românilor pentru consum pe credit a rămas temperat în S1/2026. Dobânda medie, tot peste 10% Ovidiu Pinghioiu, directorul general al Cegeka România: Dacă nu avem juniori în următorii cinci-zece ani, nu vom avea IT peste 30 de ani Bursă.
Finanţe personale. Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează pe Bursă la un raport preţ/profit de 28, cel mai ridicat nivel de după 2015 Cine mai angajează în România? Construcţiile, transporturile şi HoReCa ţin piaţa muncii în mişcare Business sportiv.
Canotajul, unul dintre cele mai medaliate sporturi din România, nu are o infrastractură cu care să se mândrească, dar abia pune bazele primei arene olimpice. Cum reuşeşc sportivii să facă performanţă şi să aducă medalii unei ţări care nici măcar o arenă olimpică nu le-a oferit până acum? Din hub imaginar, România, plină de resurse, a devenit o vulnerabilitate regională: România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4.
000 MW anul acesta. Dar nimic nu a fost finalizat, iar acum guvernul a ajuns la etapa de închis fabrici în lipsa energiei Ungaria, o ţară de două ori mai mică decât România ca populaţie şi suprafaţă, produce medicamente de 3,4 mld. euro pe an, faţă de 1,4 mld.
euro România. Ungaria este pe excedent la medicamente. România este pe deficit, importă de 6 mld.
euro şi exportă sub 2 mld.