Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Descoperiri dintr-o peșteră preistorică sugerează că neandertalienii și oamenii moderni au împărtășit tradiții culturale Descoperiri dintr-o peșteră preistorică sugerează că neandertalienii și oamenii moderni au împărtășit tradiții culturale 12 iul. 2026 Ștefan Munteanu • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: KyotoU / Naoki Morimoto Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul O serie de descoperiri arheologice realizate într-o peșteră din sudul Turciei indică faptul că neandertalienii și oamenii moderni nu doar au coexistat în aceeași regiune, ci este posibil să fi împărtășit și anumite obiceiuri și tradiții culturale, scrie CNN . Cercetarea, publicată în revista PNAS , oferă noi indicii despre relațiile dintre cele două specii umane în urmă cu zeci de mii de ani.
ADN-ul antic a demonstrat deja că Homo sapiens și neandertalienii s-au încrucișat în trecut. Însă noul studiu sugerează că interacțiunile dintre cele două grupuri ar fi putut merge dincolo de schimburile genetice. „Rezultatele noastre indică faptul că neandertalienii și Homo sapiens au împărțit probabil mai mult decât același teritoriu”, a declarat coordonatorul cercetării, arheologul İsmail Baykara de la Universitatea Gaziantep.
Potrivit acestuia, asemănările observate în tehnologia uneltelor, practicile de vânătoare și utilizarea anumitor cochilii sunt compatibile cu existența unor contacte culturale între cele două populații. Studiul s-a concentrat asupra peșterii Üçağızlı II, situată în apropierea coastei Mediteranei. Deși situl era cunoscut de mai mult timp, cercetările sistematice au început abia în 2020.
Arheologii au descoperit aici mai multe resturi umane, inclusiv dinți și fragmente de maxilar. Analiza sedimentelor a arătat că neandertalienii au ocupat peștera între aproximativ 77. 000 și 59.
000 de ani în urmă, iar ulterior aceasta a fost locuită de Homo sapiens, între 59. 000 și 47. 000 de ani în urmă.
Această succesiune oferă cercetătorilor o oportunitate rară de a compara direct comportamentele celor două specii în același loc și într-o perioadă relativ apropiată. Analiza obiectelor descoperite în peșteră a scos la iveală similitudini remarcabile. Atât neandertalienii, cât și oamenii moderni produceau unelte din silex folosind tehnici specifice culturii musteriene, un stil asociat de obicei cu neandertalienii și denumit după situl Le Moustier din Franța.
În plus, cele două grupuri vânau aceleași specii de animale, inclusiv capre sălbatice, cerbi și mistreți. Pentru cercetători, această continuitate sugerează că schimbările culturale nu au fost neapărat legate de apariția unei noi specii în regiune. Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri a fost prezența cochiliilor speciei Columbella rustica atât în straturile asociate neandertalienilor, cât și în cele atribuite oamenilor moderni.
Aceste cochilii sunt prea mici pentru a fi folosite ca sursă de hrană și au fost transportate de la litoral în interiorul peșterii. Unele exemplare prezintă perforații, ceea ce a alimentat ipoteza că ar fi putut avea rol decorativ sau simbolic. Până acum, astfel de obiecte erau asociate în principal cu Homo sapiens.
Noile descoperiri sugerează însă că și neandertalienii acordau importanță acestor cochilii și le colectau în mod deliberat.