Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels/ România iese din tunel? Cifrele care dau speranțe, dar și un mare avertisment pentru Guvern România începe să vadă primele rezultate ale consolidării fiscale.
Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, de la 3,99% în aceeași perioadă a anului trecut. Analistul economic Adrian Negrescu consideră că evoluția este un semnal pozitiv, dar avertizează că adevăratul test abia urmează. Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică o îmbunătățire importantă a execuției bugetare.
În primele șapte luni ale anului, deficitul a ajuns la 2,34% din PIB , față de 3,99% din PIB în perioada similară din 2025. În termeni nominali, reducerea este de 28,36 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 37%. Pentru Adrian Negrescu, cifrele reprezintă primul semnal concret că măsurile de consolidare fiscală încep să producă efecte.
„Evoluţia pozitivă a deficitului bugetar, anunţată în această dimineaţă de Ministerul de Finanţe, trebuie privită, în esenţă, ca un fel de ,,luminiţă de la capătul tunelului’’. Să sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste. De asta avem nevoie de un executiv în care să vedem profesionişti în domeniile lor, nu activişti de partid interesaţi doar de imagine, de considerentele electorale.
” Unul dintre cele mai importante elemente ale execuției bugetare este diferența dintre ritmul de creștere al veniturilor și cel al cheltuielilor. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. Potrivit analistului, această evoluție arată că ajustarea deficitului nu se bazează exclusiv pe reducerea brutală a cheltuielilor, ci și pe creșterea veniturilor colectate la buget.
Cheltuielile de personal sunt, de asemenea, mai mici cu aproximativ 4,06 miliarde de lei, ceea ce indică o temperare a costurilor asociate sectorului public. În același timp, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat anul trecut. Un aspect esențial este că peste 71% dintre aceste investiții sunt susținute prin fonduri europene și PNRR, ceea ce reduce presiunea asupra finanțării directe prin împrumuturi.
Consolidarea fiscală nu a însemnat nici blocarea completă a fluxurilor financiare către mediul privat. Statul a rambursat companiilor peste 20,4 miliarde de lei sub formă de TVA în primele șapte luni ale anului. Pentru economie, menținerea rambursărilor este importantă deoarece asigură lichiditate companiilor și poate limita efectele negative ale încetinirii economice.
Adrian Negrescu atrage atenția că acest echilibru este unul dintre elementele importante ale actualei evoluții bugetare: reducerea deficitului trebuie făcută fără blocarea investițiilor și fără sufocarea mediului de afaceri. Reducerea deficitului nu înseamnă însă că problemele financiare ale României au fost rezolvate. Una dintre cele mai mari vulnerabilități rămâne costul datoriei publice.
În primele șapte luni ale anului, statul a plătit deja peste 40 de miliarde de lei numai pentru dobânzi. Această sumă reprezintă factura dezechilibrelor acumulate în ultimii ani, perioadă în care România a funcționat cu deficite de peste 5%-6% din PIB timp de șase ani consecutivi. În 2024, deficitul a atins nivelul de 9,3% din PIB.
Reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar putea diminua, în timp, presiunea asupra costurilor de împrumut.