Benjamin Netanyahu poate călători liniștit în Statele Unite, deși Curtea Penală Internațională (CPI) a emis pe numele lui un mandat de arestare. Explicația e simplă: Washingtonul nu recunoaște jurisdicția tribunalului de la Haga. Pentru premierul israelian, America rămâne unul dintre puținele locuri din Occident unde poate merge fără să riște cătușele. Pentru CPI, fiecare astfel de vizită arată cât de puțin poate face o instanță internațională atunci când marile puteri refuză să coopereze.
Mandatul a fost emis în noiembrie 2024, odată cu cel pe numele fostului ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant. Judecătorii CPI au considerat că există motive rezonabile să creadă că cei doi poartă răspunderea penală pentru crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul ofensivei din Fâșia Gaza. Printre acuzații se numără folosirea înfometării ca metodă de război. Israelul a respins categoric acuzațiile, le-a numit motivate politic și contestă competența Curții în acest caz.
Problema e că CPI nu are poliție proprie. Instanța depinde în întregime de statele care au semnat Statutul de la Roma, obligate în principiu să aresteze și să predea persoanele căutate care ajung pe teritoriul lor. Statele Unite nu au ratificat niciodată tratatul, la fel ca Israelul, Rusia sau China. Așadar, autoritățile americane nu au nicio obligație legală să execute mandatul. Mai mult, administrația Trump a mers în direcția opusă și a impus sancțiuni oficialilor Curții, pe care îi acuză că depășesc limitele mandatului lor.
Nici pe teritoriul statelor membre executarea mandatelor nu e garantată. Ungaria l-a primit pe Netanyahu în 2025, iar Viktor Orbán a anunțat atunci retragerea țării din CPI. Cazul seamănă cu cel al lui Vladimir Putin, căutat de aceeași instanță din 2023, care a vizitat Mongolia, stat membru, fără să fie reținut. Precedentele de acest fel slăbesc autoritatea Curții. Ele arată că, fără sprijin politic, mandatul devine mai degrabă o limitare a traseelor posibile decât o amenințare reală.
Nu înseamnă însă că mandatul nu are efecte. Harta deplasărilor lui Netanyahu s-a restrâns vizibil, iar mai multe guverne europene au spus că și-ar respecta obligațiile dacă premierul israelian ar ajunge pe teritoriul lor. Cât timp rămâne în funcție și are sprijinul Washingtonului, Netanyahu nu riscă practic nimic. O schimbare de guvern la Ierusalim sau o schimbare de atitudine a unor capitale europene ar putea însă face ca mandatul să conteze mult mai mult decât acum.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original