Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată „Post-lunch dip”: fenomenul biologic care îți fură energia în fiecare după-amiază Aproape o treime dintre adulți simt o scădere bruscă de energie în jurul orei 14-15, fenomen cunoscut științific drept „post-lunch dip”. Contrar credinței populare, cauza principală nu este lipsa de somn, ci un mecanism biologic natural al organismului, agravat de alegerile alimentare greșite.
Dacă în fiecare zi, undeva între ora 14 și 15, simți că energia îți dispare brusc și ai nevoie disperată de o cafea sau de un pui de somn, nu ești singur. Un sondaj realizat pe peste 1. 500 de adulți, citat de publicația britanică Mirror, arată că 33% dintre participanți au semnalat exact acest interval orar drept momentul lor cel mai lipsit de energie din zi, aproape la fel de mulți câți spuneau că se simt cei mai energici dimineața, între orele 10 și 11 (30%).
Fenomenul e atât de răspândit încât are deja un nume în literatura științifică: „post-lunch dip” sau „afternoon slump” practic, „scufundarea” sau „prăbușirea” de după-amiază. Contrar credinței populare, oboseala de după-amiază nu este, în primul rând, un semn că nu ai dormit suficient noaptea trecută, și, oricât ar părea de contraintuitiv, nici masa de prânz nu este cauza principală. „Lipsa de energie după-amiază este ceva ce mulți oameni recunosc și nu este întotdeauna un semn că ai făcut ceva greșit”, explică Dan Osman, specialist în nutriție, citat de Mirror.
„Nivelurile noastre de energie se schimbă în mod natural pe parcursul zilei. Mulți oameni vor simți o scădere a stării de alertă la începutul sau mijlocul după-amiezii. ” Studiile confirmă exact acest lucru: cercetătorii au demonstrat că fenomenul apare, la ore aproape identice, chiar și la persoanele care sar peste masa de prânz, dovadă că explicația de bază nu ține de digestie, ci de un mecanism mult mai profund, integrat în biologia noastră.
Cauza reală a acestei scăderi de energie este ritmul circadian, ceasul biologic intern de 24 de ore, care reglează nu doar ciclul somn-veghe, ci și temperatura corpului, nivelul hormonilor și numeroase alte procese fiziologice. Acesta urmează, în mod natural, un tipar previzibil de-a lungul zilei: atinge un vârf spre sfârșitul dimineții (în jurul orelor 10-12), scade vizibil în intervalul 13-16, urcă din nou ușor spre finalul după-amiezii (16-18), apoi coboară constant spre seară, pe măsură ce corpul se pregătește pentru somn. Semnalele circadiene care susțin starea de veghe scad natural în prima parte a după-amiezii, un tipar biologic pe care cercetătorii îl compară adesea cu un al doilea „vârf de somnolență” din 24 de ore, primul fiind cel din intervalul 2-4 dimineața, când temperatura corpului atinge punctul minim, iar producția de melatonină este la vârf.
Practic, corpul are, în mod natural, două momente din zi în care „vrea” să doarmă, unul noaptea, mult mai intens, și unul mai discret, la mijlocul zilei. Interesant este că momentul exact al acestei scăderi diferă de la o persoană la alta, în funcție de cronotip, dacă ești o persoană matinală („lark”) sau una de seară („owl”). Cineva care se trezește la ora 5 dimineața poate resimți scăderea de energie chiar înainte de prânz, în timp ce o persoană care se trezește la 10 poate simți acest declin mult mai târziu în cursul după-amiezii.
Deși masa de prânz nu este cauza de bază a fenomenului, alegerile alimentare pot face diferența între o scădere ușoară de energie și o „prăbușire” resimțită acut. „Alegerile alimentare pot face ca această scădere să se simtă mai bine sau mai rău. Dacă micul dejun este grăbit, prânzul este foarte ușor sau masa este alcătuită în mare parte din carbohidrați cu eliberare rapidă, cum ar fi pâinea albă, produsele de patiserie sau gustările zaharoase, fără multe proteine sau fibre, unii oameni pot simți din nou foame sau oboseală destul de repede”, explică Dan Osman.