Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Prim-ministrul a insistat public că nu va „renunța” și a declarat că este pregătit să facă față unei confruntări din partea lui Burnham, în cazul în care se va ajunge la o competiție pentru conducerea partidului. Cu toate acestea, surse apropiate prim-ministrului au declarat, în privat, că acesta recunoaște existența unei presiuni din ce în ce mai mari din partea deputaților de rând pentru ca el să demisioneze.
Se așteaptă ca acesta să-și petreacă weekendul alături de soția și familia sa pentru a-și analiza situația înainte de a decide dacă va continua lupta. ” scria vineri după amiază cotidianul The Times. La scurt timp după aceea, ministra transporturilor, Heidi Alexander, i-ar fi spus premierului Starmer, conform cotidianului The Telegraph, că e timpul să se retragă, după victoria categorică a lui Burnham în scrutinul parlamentar parțial din circumscripția Makerfield.
De la nord vest de Manchester. Burnham, care este primar al zonei metropolitane Manchester din 2017, a revenit în Camera Comunelor, unde a mai fost deputat între 2001 și 2017, pentru a concura la funcția de lider al Partidului Laburist, așa cum a comunicat luna trecută. În scrutinul de joi, Burnham a obținut aproape 55% din voturile exprimate, un avans de 20% față de principalul său contra-candidat, Rob Kenyon (Reform UK, dreapta populistă), îmbunătățind scorul Partidului Laburist cu aproape 10% față de cel de la alegerile generale din 2024, în condițiile unei participări la vot de peste 58%, față de 52% acum doi ani, pentru prima oară în 44 de ani când participarea la vot într-un scrutin parțial a fost mai ridicată decât la alegerile generale în aceeași circumscripție.
Desigur că victoria lui Burnham la Makerfield, care face parte din zona metropolitană Manchester unde este primar, are și un caracter personal, dar este clar că impopularitatea lui Starmer, care are cea mai joasă cotă de încredere a unui prim ministru în funcție din ultima jumătate de secol, conform sondajelor. Este clar că mulți alegători de stânga au votat pentru Burnham în intenția de a scăpa de Starmer. Tot vineri, presa britanică a relatat că Burnham se pregătește să prezinte o listă cu 200 de deputați care-l susțin, din totalul de 403, caz în care Starmer nu ar avea de ales și ar trebui să demisioneze.
Pentru a candida la funcția de lider al Partidului Laburist, un deputat trebuie să obțină sprijinul a minimum 81 de parlamentari (20% din total), ceea ce Burnham are cu siguranță. În caz că Starmer s-ar încăpățâna să rămână în funcție, numele său ar fi înscris din oficiu pe buletinul de vot care ar urma să fie înaintat membrilor Partidului Laburist cu o vechime mai mare de șase luni. Un doritor la candidatură este și fostul ministru al sănătății, Wes Streeting, care a demisionat din funcție luna trecută și apoi i-a cerut demisia lui Starmer.
The Times relata că Burnham i-ar fi propus un post important lui Streeting în cabinet, dacă devine premier și acesta nu candidează. Dacă Starmer demisionează și Burnham este singurul candidat, atunci nu mai are loc scrutinul și el este “încoronat” lider al Partidului Laburist, urmând a fi numit prim ministru de către Regele Charles al III-lea după demisia lui Starmer. Dar cum s-a ajuns în această situație în care Starmer a condus Partidul Laburist pe 4 iulie 2024 la o victorie răsunătoare în alegerile parlamentare, 411 mandate din 650 (al doilea cel mai bun rezultat din istorie) să ajungă să fie împins la demisie de propriul partid după mai puțin de doi ani?
Sursa foto: Stefan Rousseau / PA Images / Profimedia Ar fi mai multe explicații: în primul rând, victoria Laburiștilor a fost largă, dar obținută cu cel mai slab scor procentual din istorie – 34%.