Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » De ce nu ar trebui să te scarpini după o înțepătură de insectă? Cercetătorii explică mecanismul din spatele mâncărimii De ce nu ar trebui să te scarpini după o înțepătură de insectă? Cercetătorii explică mecanismul din spatele mâncărimii 27 iun.
2026 Anne Stănică • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Pexels/Jimmy Chan Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Aproape toată lumea a auzit încă din copilărie același sfat: nu te scărpina după o înțepătură de insectă sau după o iritație, pentru că vei agrava problema. Deși senzația de ușurare este imediată, cercetătorii spun că aceasta este înșelătoare și explică de ce scărpinatul poate prelungi și intensifica mâncărimea, scrie AP News . Mâncărimea poate avea numeroase cauze, de la simple înțepături de țânțari până la alergii sau boli de piele.
Indiferent de origine, medicii avertizează de mult timp că scărpinatul excesiv poate deteriora pielea. Acum, un nou studiu oferă o explicație detaliată despre modul în care acest gest declanșează un cerc vicios al mâncărimii. Pentru a înțelege mecanismul, cercetătorii au realizat experimente pe șoareci.
O parte dintre animale au purtat gulere speciale, similare celor folosite după intervențiile veterinare, care le împiedicau să se scarpine. Rezultatele au arătat că șoarecii care nu s-au putut scărpina au prezentat inflamații mult mai reduse decât cei care au avut acces la zona afectată. Daniel Kaplan, dermatolog la University of Pittsburgh și coordonatorul studiului, a analizat o formă frecventă de mâncărime provocată de dermatita alergică de contact, care poate apărea după expunerea la iederă otrăvitoare, nichel sau alți iritanți.
Echipa sa a aplicat o substanță iritantă pe urechile șoarecilor. La animalele care s-au scărpinat, sistemul imunitar a trimis rapid celule inflamatorii către zona afectată, ceea ce a dus la accentuarea inflamației. În schimb, șoarecii care nu au putut să se scarpine au avut reacții mult mai ușoare.
„Acest lucru confirmă ceea ce observăm și în viața de zi cu zi: scărpinatul chiar agravează problema”, spune Kaplan. Potrivit acestuia, o înțepătură de țânțar ignorată încetează să mai provoace mâncărime în cinci până la zece minute în cazul majorității oamenilor. „Dar dacă începi să te scarpini, înțepătura te va deranja zile întregi și va deveni din ce în ce mai inflamată”, explică dermatologul.
Pentru a înțelege procesul, cercetătorii au analizat rolul mastocitelor, celule ale sistemului imunitar care intervin rapid atunci când organismul detectează o agresiune. Aceste celule eliberează diferite substanțe chimice, inclusiv histamina, responsabilă pentru reacțiile alergice și senzația de mâncărime. Până acum, oamenii de știință știau că mastocitele sunt activate de alergeni.
Noul studiu arată însă că ele pot fi activate și de durere. Atunci când ne scărpinăm, la un moment dat apare și o ușoară senzație dureroasă. În acel moment, terminațiile nervoase eliberează o substanță numită substanța P , care stimulează mastocitele printr-un mecanism diferit de cel al reacțiilor alergice.
Practic, organismul primește două semnale inflamatorii simultan, ceea ce explică de ce mâncărimea și inflamația se intensifică după ce ne scărpinăm. Dacă produce inflamație, de ce senzația de ușurare este atât de puternică?