Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Nuclearelectrica, companie care deține centrala de la Cernavodă, a analizat problema scăderii nivelului Dunării cu mai mulți ani în urmă. Intervenția realizată de MApN pe Dunăre, prin explozii controlate menite să contribuie la creșterea debitului Dunării la Centrala Nucleară de la Cernavodă este privită cu scepticism de un specialist în geografie.
Daniel Diaconu, de la Facultatea de Geografie a Universității București, susține că măsura are șanse reduse să ofere o soluție pe termen scurt și precizează că problema debitului scăzut al fluviului este cunoscută de ani de zile. Nuclearelectrica, companie care deține centrala nucleară, a analizat problema scăderii nivelului Dunării. „ În urmă cu 10-12 ani am primit o solicitare de la Nuclearelectrica pentru un studiu de batimetrie pe Dunăre ”, a afirmat Daniel Diaconu, explicând că analiza nu a fost continuată după revenirea temporară a debitului fluviului.
Acesta afirmă că autoritățile au luat în calcul și alte variante înaintea intervenției pe Dunăre, însă unele dintre acestea ar fi putut genera probleme suplimentare. „ S-a dorit să se dea drumul la apa din barajele de pe râurile din sudul României, Argeș, Olt, Buzău, pentru a se crește debitul pe Dunăre. Aia însemna că în august și început de septembrie, dacă nu vin ploile, lăsam orașele fără apă.
Au venit numai cu idei greșite ”, a precizat specialistul, într-un interviu pentru DC News . Daniel Diaconu se declară rezervat în privința eficienței explozii lor controlate pentru modificarea cursului Dunării și avertizează că efectele secetei vor continua. „ O să fie un fiasco mai mare decât la Praid.
Și acolo ziceau că vor face repede, că vor scoate apa și am ajuns în situația în care o să avem acolo un lac sărat de cea mai mare frumusețe ”, a afirmat acesta, făcând o comparație cu intervențiile realizate anterior în zona salinei afectate de infiltrații. Specialistul susține că o creștere semnificativă a debitului Dunării nu este probabilă în perioada imediat următoare, în lipsa unor precipitații importante în bazinul superior al fluviului. „ Sunt șanse foarte mici să se rezolve ceva.
Speranța că peste vreo săptămână o să mai crească debitul nu e realistă. Nu va fi ceva consistent. Seceta e destul de gravă în bazinul superior!
Și cursurile râurilor noastre, care să zici că ar aduce apă mai repede, sunt la niște cote și debite minime ”, a explicat profesorul. Potrivit specialistului, scăderea debitului Dunării a fost vizibilă încă de la începutul anului. Acesta a prezentat valori înregistrate la stația hidrologică Baziaș, punctul de intrare al fluviului în România.
Debitul Dunării a fost în mai multe luni sub media multianuală: la sfârșitul lunii ianuarie 2026 era de aproximativ 4. 700 mc/s, față de o medie de 5. 400 mc/s, iar la sfârșitul lunii iulie a ajuns la aproximativ 1.
600 mc/s, comparativ cu media de 4. 700 mc/s. Valorile scăzute reflectă efectele secetei din bazinul superior al Dunării și lipsa unor aporturi importante din râurile afluente.
Daniel Diaconu estimează că o eventuală creștere mai consistentă a debitului ar putea apărea abia în toamnă, dacă regimul de precipitații va fi favorabil. „Abia din septembrie-octombrie încolo o să asistăm la niște creșteri mai consistente de debit pe Dunăre, dacă vin ploile ”, a afirmat acesta. Potrivit geografului, afluenții românești ai Dunării au în prezent debite reduse și nu pot compensa lipsa apei provenite din amonte.
Râurile Ialomița, Argeș, Olt și Jiu au debite insuficiente pentru a influența semnificativ nivelul fluviului.