Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. 🌊 Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu al Europei după Volga, traversează sau delimitează teritoriul a 10 țări și are unul dintre cele mai întinse bazine hidrografice de pe continent. Fluviul izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Schwarzwald), în sud-vestul Germaniei, la confluența pâraielor Brigach și Breg, și parcurge aproximativ 2.
850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră, prin spectaculoasa Deltă a Dunării. 🌊 Pe parcursul său, Dunărea traversează Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, colectând apele unui bazin hidrografic uriaș, care se întinde pe aproape 820. 000 km² și include teritorii din 19 țări europene.
🌊Debitul Dunării depinde de cantitatea de apă adusă de numeroșii săi afluenți. Printre cei mai importanți se numără Inn, Drava, Sava, Tisa, Morava, Prut, Olt, Siret și Jiul, râuri care adună apa din Alpi, Carpați, Balcani și din câmpiile Europei Centrale. ⚠️ În ultimele luni, însă, cea mai mare parte a bazinului hidrografic al Dunării a fost afectată de un deficit sever de precipitații.
Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia s-au confruntat cu valuri repetate de caniculă și cu perioade îndelungate fără ploi semnificative. În multe dintre aceste regiuni s-au înregistrat temperaturi record, iar seceta s-a accentuat, reducând considerabil aportul de apă al principalilor afluenți ai Dunării. 💦 Paradoxal, situația din România a fost cu totul diferită.
Luna iulie a fost una dintre cele mai ploioase din ultimii ani, iar în multe zone din sudul țării s-au acumulat peste 100–150 l/mp, local chiar mai mult. Cu toate acestea, precipitațiile căzute în România nu pot compensa lipsa apei din întregul bazin hidrografic al fluviului. ⚠️ Explicația este simplă: debitul Dunării la intrarea în România este determinat în principal de apa care vine din amonte, din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia.
Dacă în aceste țări precipitațiile sunt reduse, iar afluenții transportă tot mai puțină apă, nivelul Dunării continuă să scadă, chiar dacă în România plouă abundent. ⚠️ În prezent, debitul Dunării pe sectorul românesc se apropie de valori minime istorice pentru această perioadă a anului, comparabile cu cele înregistrate în timpul marilor secete din ultimele decenii. Nivelul foarte scăzut al fluviului afectează navigația, ecosistemele acvatice și producția de energie, iar în unele sectoare au apărut bancuri de nisip care reduc semnificativ adâncimea șenalului navigabil.
⚠️ Potrivit prognozei hidrologice pentru intervalul 31 iulie, ora 07:00 – 6 august, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va fi în ușoară scădere, până la valoarea de 1. 450 m³/s. ⚠️ Aceste valori sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.
750 mc/s) și se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul Dunării a fost de 1. 400 mc/s. ⚠️ În ceea ce privește evoluția ulterioară a debitului Dunării la intrarea în țară, având în vedere prognozele meteorologice actuale de medie durată pentru bazinul superior și mijlociu al fluviului, cel mai probabil se va menține o tendință de staționaritate în jurul valorii de 1.
450 m³/s până la intervalul 10–12 august. ⚠️ Această evoluție este estimată ca urmare a precipitațiilor prognozate în bazinul superior al Dunării, în bazinele hidrografice ale afluenților din Austria. ⚠️ Totodată, după data de 12 august, este estimată o creștere treptată a debitelor Dunării la intrarea în țară, până la finalul lunii.
Probabilitatea și amplitudinea acestei creșteri vor fi mai mari după 24 august. ⚠️ Perspectivele nu sunt încurajatoare.