Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pierdem o generație în fața ecranelor? Pe măsură ce copiii intră în adolescență, ora de culcare devine tot mai târzie.
Fenomenul este cunoscut de părinți, dar explicațiile sunt mai complexe decât simpla lor dorință de a petrece mai mult timp treji. Somnul insuficient poate avea consecințe importante, de la rezultate școlare mai slabe și dificultăți în gestionarea emoțiilor, până la efecte asupra sănătății. Din acest motiv, cercetătorii încearcă să identifice factorii care îi determină pe adolescenți să adoarmă târziu și să găsească soluții pentru îmbunătățirea odihnei.
Specialiștii vorbesc, în principal, despre două categorii de factori: biologici și socio-comportamentali. Una dintre principalele explicații biologice are legătură cu melatonina, hormonul implicat în reglarea somn ului. Numeroase studii realizate în ultimele decenii au arătat că, odată cu debutul pubertății, secreția de melatonină începe mai târziu seara.
Prin urmare, adolescenților le poate fi mai greu să adoarmă la o oră suficient de devreme pentru a beneficia de numărul necesar de ore de odihnă. Fenomenul se numește întârzierea fazei circadiene. Practic, ciclul biologic de aproximativ 24 de ore se deplasează, astfel încât somnolența apare mai târziu seara, iar trezirea naturală se produce mai târziu dimineața.
Există și diferențe individuale. Unele persoane sunt în mod natural mai active dimineața, în timp ce altele au un ritm biologic care le face mai active seara. Aceste schimbări biologice reprezintă unul dintre argumentele principale pentru amânarea orei de începere a cursurilor în școli.
Ideea este că adolescenții care nu pot adormi suficient de devreme devin obosiți când trebuie să se trezească devreme pentru școală. Biologia nu este însă singurul element care influențează ora de culcare. Pe măsură ce cresc, adolescenții devin mai independenți și își doresc, în mod firesc, să petreacă mai mult timp seara în activități pe care le consideră plăcute.
Televiziunea, rețelele sociale, jocurile video și conversațiile online pot prelungi ora de culcare. La acestea se adaugă temele pentru acasă, antrenamentele sportive, competițiile și activitățile extracurriculare. Toate aceste activități concurează pentru același interval de timp: orele de seară, exact înainte de momentul în care adolescentul ar trebui să se pregătească pentru somn.
O altă problemă este programul școlar. Activitățile care se termină târziu seara se află în contradicție cu necesitatea de a se trezi devreme în dimineața următoare. Factorii biologici și comportamentali nu acționează întotdeauna separat.
În unele situații, aceștia se pot amplifica reciproc. Lumina artificială provenită de la ecrane poate influența secreția de melatonină, iar utilizarea îndelungată a telefoanelor, tabletelor sau computerelor înainte de culcare contribuie la întârzierea momentului în care apare somnolența. Un studiu publicat în 2026 în revista Pediatrics a analizat mai atent contribuția factorilor biologici și comportamentali la întârzierea fazei de somn.
Cercetătorii au urmărit timp de mai multe luni un grup de adolescenți aflați la vârsta târzie a adolescenței, care prezentau un ritm de somn întârziat. Una dintre observații a fost că acest tipar de somn a rămas relativ stabil de la adolescență până la începutul maturității, fără să se îmbunătățească sau să se agraveze semnificativ în mod obișnuit. Cercetătorii au analizat mai mulți factori comportamentali, printre care jocurile compulsive, capacitatea de autocontrol, oboseala, simptomele ADHD, problemele de conduită, depresia și consumul de alcool.
Rezultatele au evidențiat două grupuri cu un risc mai mare de a prezenta o fază de somn întârziată. În primul grup, jocurile compulsive au fost factorul cel mai puternic asociat cu problema.