Datoria publică a României a ajuns la 60% din PIB, iar refinanțarea ei trebuie tratată ca „prioritate zero”, nu doar deficitul bugetar, avertizează Cristian Popa, membru în consiliul de administrație al BNR. Declarația a fost făcută la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, iar mesajul central este că statul plătește tot mai mult pentru împrumuturi vechi, nu doar pentru cheltuielile curente.
Cifrele prezentate de Popa arată proporțiile: necesarul brut de finanțare pentru 2026 este estimat la aproximativ 278,5 miliarde de lei. Din această sumă, 127,8 miliarde acoperă deficitul, iar 150,7 miliarde merg către refinanțarea datoriei, deci mai mult de jumătate din total. „Vorbim despre cifra de 6% deficit, dar uităm să vorbim despre datoria echivalentă cu aproximativ 7% din PIB care ajunge la scadență”, a spus oficialul BNR.
Ca exemple recente, Popa a citat două scadențe grele. În septembrie au ajuns la maturitate eurobonduri de 2,5 miliarde de euro, iar marți, 28 octombrie, într-o singură zi, statul a avut de plătit 15 miliarde de lei, adică aproximativ 0,7% din PIB. „S-au găsit banii, momentul a fost depășit, însă aceste aspecte trebuie conștientizate atât de public, cât și de clasa politică”, a afirmat el.
Plățile în valută au lăsat urme vizibile în rezervele băncii centrale. Potrivit comunicatului BNR privind rezervele internaționale din septembrie, la capitolul „Ieșiri” au figurat plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută, de aproximativ 2.684 milioane de euro. Popa a explicat că suma a scăzut rezerva, a generat ieșiri de capital și a pus presiune pe curs. Refinanțarea din rezervă poate funcționa temporar, a avertizat el, dar dacă diferențele se măresc în timp, rezerva scade și apare lipsa de încredere.
Contextul extern nu ajută, a subliniat oficialul: randamentele titlurilor de stat au crescut pe piața globală, iar când apetitul pentru risc scade, finanțarea devine mai dificilă și mai scumpă. Pentru România contează credibilitatea în fața creditorilor, iar menținerea ratingului investment grade este, în opinia lui Popa, o realizare importantă. Deficitul a coborât de la peste 9% din PIB în 2024 la aproximativ 6% anul acesta, dar consolidarea fiscală, a avertizat el, e „maraton, nu sprint”, iar bugetul pentru anul viitor cere moderație în creșterea cheltuielilor. Popa spune că privește spre 2027 cu încredere, cu o revenire a creșterii economice pe baze ceva mai sustenabile.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original