Danemarca pregătește o lege menită să-i protejeze pe cetățeni de falsificarea identității cu ajutorul inteligenței artificiale, într-un moment în care tehnologia deepfake permite oricui să fabrice un videoclip în care o persoană pare să spună sau să facă lucruri pe care nu le-a spus și nu le-a făcut niciodată. Inițiativa răspunde unei vulnerabilități tot mai concrete: chipul, vocea și gesturile cuiva pot fi copiate atât de convingător încât publicul nu mai are niciun motiv să bănuiască o fraudă.
Miza e mai mare decât pare la prima vedere. Un material fals de acest tip poate distruge reputația unui om obișnuit, poate fi folosit la șantaj sau înșelăciuni, iar în cazul unei persoane publice poate influența opinia unei comunități întregi, înainte ca dezmințirea să ajungă la cei care au văzut înregistrarea. Cine a trecut prin așa ceva descoperă de obicei că demonstrarea falsului e greoaie, iar răul se răspândește mai repede decât orice corectură.
Din materialul sursă nu reies detaliile proiectului, precum sancțiunile, procedura de retragere a conținutului sau responsabilitatea platformelor, așa că aceste aspecte rămân de clarificat atunci când textul legii va deveni public. Ideea în sine ridică însă o întrebare firească și pentru România: dacă un astfel de regim de protecție ar fi necesar și la noi, într-o perioadă în care instrumentele de generare a imaginilor și vocilor false sunt la îndemâna oricui.
Sursă text și foto: DirectMM — articolul original