Cursa mondială pentru fuziunea nucleară se accelerează, iar sectorul atrage pariuri de miliarde că acesta nu este doar un „proiect ştiinţific“

Cercetătorii studiază fuziu­nea ca potenţială sursă de energie din anii ’50. În cazul stelelor, gravitatea uriaşă şi căldura extremă forţează micii atomi să se combine într-unii mai mari, eliberând energie.

Oamenii de ştiinţă îşi imaginează de multă vreme că acelaşi proces ne va alimenta într-o bună zi locuinţele şi maşinile. Însă reproducerea condi­ţii­lor dintr-o stea este destul de difi­cilă. Până de curând, energia nece­sară pentru a declanşa o reacţie de fuziune a fost mai mare decât cea produsă, notează Bloomberg.

Apoi, la finalul anului 2022, la La­boratorul Naţional Lawrence Livermore, la est de San Francisco, cercetătorii au folosit cel mai mare laser din lume pentru a transmite a­proximativ 2,05 megajouli de energie către o ţintă, declanşând o reacţie de fuziune care a eliberat 3,15 mega­jouli. Testul a stârnit entusiam la ni­vel global, iar acum creşte încrederea că fuziunea nucleară ar putea fi viabilă ca sursă de energie şi, posibil, la un cost care nu o va face inaccesibilă. Investiţiile private şi publice sunt în creştere în domeniu, deşi renta­bili­tatea viitoarelor reactoare stârneşte îngrijorare, potrivit Les Echos.

Investitorii privaţi pariază mili­arde de dolari pe start-up-uri din sec­tor. Până în 2026, fondurile private investiseră deja 4 miliarde de dolari, din cele 14 miliarde de dolari inves­tite de la începuturile acestei indus­trii, potrivit datelor Asociaţiei Industriei de Fuziune (FIA). Start-up-urile iau cu asalt dome­niul: The Fusion Industry Associa­tion monitorizează peste 50 de com­panii la nivel mondial care caută să dezvolte centrale bazate pe fuziunea nucleară, scrie Bloomberg.

Principala provocare va fi găsirea unei căi de a împinge costurile în jos. Însă chiar dacă nu va exista o scădere rapidă a costurilor, fuziunea reprezintă în continuare o oportunitate economică bună, spune Mike Schroepfer, de la Meta Platforms Inc. , şi partener fondator al Gigascale Capital, care investeşte în companii din domeniu.

Iar asta graţie boom-ului centrelor de date, care împinge puternic în sus cererea de energie şi atrage companii tech cu mulţi bani care au nevoie de electricitate, arată acesta. Deocamdată, companiile care clădesc sisteme demo trebuie pur şi simplu să demonstreze că toate piesele maşinăriilor lor funcţionează, potrivit lui Alex Creely, inginer şef la Commonwealth Fusion Systems, care construieşte un astfel de sistem. Urmează mai apoi partea grea: livrarea unei versiuni la scară completă care să aibă logică economică.

În contextul unei crize energetice şi climatice şi stimulate de apetitul insaţiabil pentru energie al centrelor de date, marile puteri ale lumii speră fiecare să dezvolte prima primul reactor nuclear de fuziune comercial, potrivit Les Echos. Recent, Japonia şi Germania au anunţat fonduri suplimentare considerabile alocate dezvoltării fuziunii. Japonia, care a pariat între 2022 şi 2025 nu mai puţin de 1,2 mld de euro sub formă de fonduri publice şi private, a lansat la începutul lunii august proiectul Starlight Engine.

Acesta priveşte construirea unui prototip de reactor bazat pe fuziune nucleară pentru care startupul cu acelaşi nume a strâns deja 5 mld de dolari sub formă de finanţări private. Obiectivul este de a pune prototipul în funcţiune în 2035. Germania la rândul său a anunţat înfiinţarea a trei centre de cercetare pe această temă, care vor reuni startup-uri, universităţi şi industrie.

Cu o finanţare publică de 125 milioane de euro pe parcursul a trei ani, aceste trei centre vor fi dedicate fuziunii prin confinare magnetică, fuziunii cu laser şi ciclului combustibilului. Guvernul federal vrea să debloce susţinere de peste 2 miliarde de euro pentru sector până în 2029. După ce a renunţat la centralele nucleare bazate pe fisiune, Germania are ambiţia de a construi prima centrală bazată pe fuziune din lume.

Japonia şi Germania încearcă să reducă decalajul faţă de China şi SUA.