Piaţa imobiliară din România este unul dintre sectoarele care s-au bucurat de ani excepţionali de-a lungul ultimelor decenii, cu deschideri de malluri şi centre comerciale, construcţii de birouri moderne şi extinderi de depozite şi parcuri logistice, în paralel cu dezvoltarea infrastructurii rutiere. Dar ea nu poate fi imună la evoluţia economiei în ansamblu, realitate care se reflectă şi în situaţia din 2025, când investiţiile în proiecte comerciale s-au redus semnificativ, pe măsură ce companiile au decis să îşi tempereze puţin entuziasmul şi să aştepte aşezarea apelor.
Per total, 2025 s-a încheiat cu un volum al investiţiilor pe piaţa imobiliară comercială de 532 milioane euro, o scădere de 27% în termeni anuali, după cum arată datele din raportul asupra stabilităţii financiare publicat de BNR, aferent lunii iunie. Este o valoare modestă comparativ cu anii anteriori, apropiată de cea din 2023, dar mult sub investiţiile din 2022 de exemplu. Din suma totală, ponderi egale, de 37-38%, revin spaţiilor comerciale şi celor de birouri, în timp ce spaţiile industriale reprezintă 12%.
Totuşi, anul 2026 are şanse mari să arate mai bine la final, fiind aşteptate investiţii de peste 700-800 milioane de euro, în condiţiile în care proprietăţi în valoare de peste 450 milioane euro sunt deja programate pentru finalizarea tranzacţiei, semnalând o revenire a activităţii investiţionale, se arată în raport. Cifrele înaintate de dezvoltatorii imobiliari par mai optimiste decât realitatea din primul trimestru al anului, când investiţiile s-au plasat sub nivelul din aceeaşi perioadă din 2025, cu tranzacţii de circa 140 milioane euro, adică o scădere an la an de 15%. Ca de obicei, aproape jumătate din proiecte sunt dezvoltate în Bucureşti şi împrejurimi (46%), reflectând o preferinţă pronunţată a investitorilor pentru segmentul de birouri, care a reprezentat peste 80% din activitatea investiţională la Capitalei în anul 2025.
În paralel, centrele regionale au continuat să atragă capital, preponderent pe segmentul spaţiilor de retail, pe care este încă mult loc de manevră în oraşele medii şi mici. De fapt, toate tranzacţiile de acest tip realizate anul trecut au fost localizate exclusiv în afara Bucureştiului, vizând parcuri şi centre comerciale. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Cât costa să faci o Dacie la Mioveni în 2025: 98.
000 de lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. Din cei 10. 100 de lei în plus pe maşină, 9.
500 sunt componente. Energia a scăzut în 2025, dar iarna lui 2026 o aduce înapoi, iar piesele sunt tot mai scumpe Dacă 31% dintre tinerii din România nu au un loc de muncă, de ce importă România 150. 000 de angajaţi din ţări non-UE?
România rămâne codaşa Europei şi la creditarea populaţiei. Creditele românilor: cea mai mică pondere în PIB din UE, de doar 11%. Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (peste 400 mld.
lei) fiind duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (200 mld. lei) O lună fără Cernavodă: ce a însemnat pentru importuri şi pentru preţul energiei? Bonus: situaţia ar fi fost cu mult mai gravă dacă oprirea avea loc în sezonul rece Economia bazată pe consum.
Comerţul local generează venituri totale de peste 1. 000 mld. lei, de două ori mai mult decât industria prelucrătoare Grupul polonez Symfonia a cumpărat Setrio, companie de software care ţine casele de marcat şi reţetele pentru mai multe lanţuri de farmacii din România DRI, companie din grupul DTEK, deţinută de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, obţine o refinanţare de aproape 51 mil.
euro pentru parcul eolian de 60 MW de la Ruginoasa Bursă. Finanţe personale. ZF Piaţa de Capital, ediţia a cincea, 25 septembrie Ediţie specială Afaceri de la Zero susţinută de 5 to go.
Raluca Danciu şi Eugen Pătru, cu background în telecomunicaţii, au deschis prima lor cafenea 5 to go în franciză, la Balş, judeţul Olt, şi nu vor să se oprească aici.