În România, deşi valoarea creditelor ipotecare a crescut în termeni nominali, soldul acestora fiind la finalul anului 2025 de peste 117 mld. lei (cu 6,5% peste decembrie 2024), ponderea acestei categorii de credit în PIB rămâne cea mai redusă din Uniunea Europeană.
Astfel, datele disponibile pentru sfârşitul anului trecut arată că ponderea creditului ipotecar în PIB este de doar 6,1% în România, semnificativ sub media europeană de 29,2% şi chiar sub nivelul înregistrat în ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est, unde aceasta se situează la 13,1%, după cum reiese din raportul anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM). Aproape de România, cu ponderi ale creditului ipotecar în PIB de sub 10%, se află Ungaria şi Grecia, iar Polonia şi Bulgaria au ponderi ale ipotecarelor în PIB mai mari de 10%. Iar în ţări unde sunt băncile-mamă ale unor bănci mari din România, precum Italia, Austria şi Franţa, ponderile creditelor ipotecare în PIB sunt acolo de circa 20%, 25%, 40%.
La polul opus, printre statele cu cele mai ridicate ponderi ale creditului ipotecar în PIB se află Danemarca cu 79% şi Suedia cu circa 66%. Un factor important care a contribuit la creşterea stocului de credite ipotecare este evoluţia preţurilor proprietăţilor imobiliare, care a avut o tendinţă ascendentă în ultimii ani. Faţă de 2010, piaţa imobiliară a avut creşteri în toate statele, însă ritmul majorărilor este diferit.
În România, rata medie de creştere a preţurilor proprietăţilor imobiliare a fost de circa 5% pe an în ultimul deceniu, în Polonia de circa 8%, iar în Ungaria a depăşit 13%. Faţă de alte state din regiune, România are cea mai redusă creştere cumulată a preţurilor, potrivit CNSM. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Piaţa Airbnb, care scapă tot mai mult de sub control, a fost reglementată la nivel european, însă România nu se potrivitează.
Când vor fi nevoiţi proprietarii să respecte regulamentul european? Sorin Pâslaru, ZF: Ceea ce avem ca rezultat în macroeconomie nu este decât un efect al iniţiativelor dumneavoastră, al modului în care antreprenorii, directorii executivi din multinaţionale şi din companiile româneşti văd viitorul şi al deciziilor strategice pe care le iau Criza politică se adânceşte după ce cabinetul Veştea cade în parlament, dar cursul, bursa şi piaţa de titluri de stat rezistă. Deocamdată Cum stă România faţă de alte ţări pe piaţa ipotecară.
Cât de multe credite ipotecare se dau? Cât au crescut preţurile? Ferma Avicolă Şerban, aflată în insolvenţă, a vândut platformele avicole din Bacău şi Vaslui către Sagem, firma vasluiană a familiei Safir, cu 16,5 milioane de euro Începe o nouă eră în retailul alimentar.
Fraţii Dedeman primesc OK-ul Concurenţei pentru a prelua operaţiunile Carrefour România Care sunt riscurile globale şi ce implicaţii au pentru mediul de afaceri: Controlul asupra resurselor, infrastructurii şi lanţurilor de aprovizionare redevine un factor esenţial de suveranitate şi rezilienţă a economiilor: „Asistăm la un fel de regeografiere a lumii“ Criza politică: Cum nimeni nu vrea alegeri anticipate, iar o majoritate este greu de găsit, soluţia rămasă este a unui guvern minoritar. De cine va fi susţinut acesta, rămâne să fie negociat Bursa de la Bucureşti, campioana Europei în 2026: plus 26% de la începutul anului şi plus 66% în ultimul an, complet decuplată de criza politică, inflaţia de 11% şi recesiunea de la uşă. Austria, Ungaria şi Spania, depăşite Cum a ajuns Pakistanul unul din adevăraţii câştigători din războiul din Iran CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Cum schimbă IA funcţia de CFO. Ştefan Frangulea, CFO, AROBS Group: Financiarul trece de la rutină la forecast. IA folosită pentru a scrie mailuri sau o postare e un cost.
Folosesc IA pentru valoarea adăugată Radu Piţurlea, preşedinte şi CEO al Concelex, un business de 1,48 mld.