Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Secretul din spatele unei diete personalizate cu succes Uitați de dietele (pre)luate de la prieteni ori chiar de la membrii familiei! Fiecare organism e unic, are, așadar, nevoie de un regim alimentar specific.
Dar cum și cine (se) stabilește o rețetă personalizată? Dr. David Della Morte Canosci, autorul volumului Lupta contra timpului.
Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025), are cuvântul: „Mai întâi de toate, în timpul consultației, nutriţionistul ascultă exigenţele pacientului. Apoi va continua cu evaluarea antropometrică şi înregistrarea greutăţii corporale. Evaluările antropometrice nu sunt altceva decât măsurători efectuate asupra corpului, precum măsurarea circumferinţei şoldurilor şi a taliei, greutatea şi înălţimea.
Aceste date permit stabilirea modului în care este distribuită grăsimea corporală, ceea ce va dicta schimbarea regimului alimentar şi măsura în care acesta trebuie schimbat. Din evaluarea greutăţii şi a înălţimii se va deduce indicele de masă corporală sau IMC-ul. Acesta se poate calcula şi acasă, cu ajutorul unei simple formule matematice: greutatea în kg: (înălţimea în m)² = IMC.
Practic, se împarte greutatea la pătratul înălţimii, măsurată în metri. ”. În completare: „IMC-ul arată dacă o persoană este subponderală (IMC˂18,5), dacă are greutatea normală ((IMC între 18,5 şi 24,9), dacă este supraponderală (IMC între 25 şi 29,9) sau dacă este obeză (IMC˃30).
Trebuie să fim totuși atenţi, iar aici nutriţionistul ne poate ajuta, fiindcă, de unul singur, IMC-ul nu este relevant, el trebuind să fie asociat cu circumferinţa taliei. Într-adevăr, în mod paradoxal, un culturist şi un subiect obez pot avea acelaşi IMC, însă este evident că, din punct de vedere al compoziţiei corporale, mai precis al raportului dintre grăsime şi muşchi, situaţia este complet diferită. IMC-ul nu face, aşadar, distincţia între masa grasă şi masa slabă.
” Nutriţioniştii folosesc şi un cântar special, cu senzori de analiză a impedanţei bioelectrice (BIA). Explicațiile vin tot dinspre Dr. David Della Morte Canosci: „Instrumentul emite un curent ușor, imperceptibil de către persoana evaluată, care trece prin corp, unde detectează organele și apa.
Pe baza rezistenţei pe care aceste componente o opun fluxului de curent, sunt măsurate indirect procentul de masă slabă, cel de masă grasă şi apa prezentă în organism. În special apa și mușchii opun o mai mică rezistenţă curentului, spre deosebire de masa grasă, care i se opune mai mult. Toți parametrii pe care i-am descris, luați împreună, furnizează un fel de imagine 3D a corpului pacientului și a compoziției lui interne.
Odată ce componenta fizică și anatomică a fost luată în considerare, trebuie să o avem în vedere pe cea metabolică, adică modul în care organismul asimilează și folosește diferiții nutrienți conținuți în alimente.