Polonia are de câţiva ani în derulare un proiect de construcţie de fregate din clasa Miecznik în şantierele navale Gdynia. La fel ca România, Polonia extrage gaze naturale de pe fundul mării.
Acest combustibil este o sursă de energie cu o contribuţie mare la suveranitatea energetică a ţării. Dar dacă România poate extrage gaze de pe teritoriul ei, din Marea Neagră, exploatările pe care se bazează Polonia sunt tocmai în mările Norvegiei. De acolo, gazul ajunge pe piaţa locală prin conducta Baltic Pipe, cu o lungime de 900 de km şi inaugurată în 2022.
Sunt 900 de km de vulnerabilitate, de apărat. Polonia are, de asemenea, un terminal de import de gaze naturale lichefiate la Swinoujscie şi încă două în diferite stadii de construcţie sau planificare. Încă din 2023 guvernul polonez a aprobat legislaţie ce permite armatei să scufunde orice vas inamic care atacă gazoductul.
De asemenea, a luat măsuri pentru înfiinţarea unei unităţi permanente de pază de coastă în portul Swinoujscie. În jurul acestuia, tot în 2023, executivul a stabilit o zonă de excludere de 200 m. Cu protejarea infrastructurii maritime critice se ocupă o nouă ramură a forţelor speciale.
Aceastea fac parte din JW Formoza – Încredere în Mare. În plus, Polonia are de câţiva ani în derulare un proiect de construcţie de fregate din clasa Miecznik în şantierele navale Gdynia. Noile unităţi de vapoare de război purtătoare de rachete navale sunt esenţiale deoarece constituie scutul Poloniei în Marea Baltică.
Prima fregată din această clasă, ORP Wicher, a fost lansată la apă în august 2026. Urmează mai multe. ORP Wicher este acum în faza de echipare şi va putea pleca în misiuni în 2029.
De altfel, şantierele navale poloneze construiesc în acest moment mai multe vapoare ca niciodată după căderea comunismului, mulţumită în special comenzilor pentru armată. Sunt în lucru vânătoare de mine, vase de recunoaştere electronică, salvatoare, vase de aprovizionare şi de debarcare. În plan este şi dotarea marinei militare cu submarine.
În mai a fost anunţat un program pentru construirea de corvete cu lansatoare de rachete. Pe plan diplomatic, anul trecut Polonia şi statele baltice au semnat un acord pentru îmbunătăţirea protecţiei infrastructurii energetice critice, cu atenţie specială asupra activelor subacvatice din Marea Baltică. Acordul a fost întărit anul acesta.
Pe plan local, anul acesta preşedintele Karol Nawrocki a promulgat legea „Siguranţă în Baltica“, aceasta mărind puterile marinei poloneze, ale pazei de coastă şi ale altor servicii de securitate care operează pe mare. Legea pune un accent puternic pe protejarea Baltic Pipe, a platformelor offshore şi a altor active energetice vitale pentru securitatea energetică a ţării şi a regiunii. Toate acestea fac parte dintr-o strategie mai cuprinzătoare a Poloniei de a deveni o putere baltică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels ZF la cota 7. 000 de ediţii. La un an după criza economică din 2008-2009, România era încă ameţită.
În ediţia 2. 999 a ziarului, din octombrie 2010, investitorii străini propuneau ieşirea din criză prin organizarea Europenelor de fotbal. Spitalele private aveau deja 10% din naşterile din Capitală.
Fondurile europene îşi făceau simţită prezenţa Efectul autostrăzilor. Harta puterii de cumpărare arată cum prăpastia se reduce, iar Moldova, cea mai săracă regiune a României, capătă tracţiune Bursă. Cele două întrebări ale americanilor de la JP Morgan , cea mai mare bancă americană şi unul dintre principalii finanţatori ai proiectului Neptun Deep, la conferinţa Romgaz.
Aeroporturile locale au avut cu 3,5% mai multe zboruri în acest an. Traficul aerian a crescut, însă ritmul de creştere a fost mai lent Bursă. Urmează ZF Piaţa de capital, ediţia a cincea, pe 25 septembrie.
Cum pot companiile româneşti transforma maximele de la bursă în finanţare pentru creştere?