Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels/ Cât de repede poate fi scos agresorul din casă? Ghidul complet al ordinului de protecție în 2026 Într-o casă în care frica a devenit rutină, legea românească oferă totuși o ieșire concretă și rapidă: ordinul de protecție.
Nu e nevoie de o condamnare penală a agresorului, nu costă nimic și, în situațiile de pericol imediat, poate fi obținut chiar în aceeași zi. Iată, explicat pas cu pas, ce trebuie să faci dacă tu sau cineva apropiat trece printr-o astfel de situație. Dacă pericolul este actual — agresor ul e în casă, te amenință sau ești deja lovită — primul gest nu este completarea unei cereri, ci un telefon la 112.
Spune clar unde te afli, ce s-a întâmplat, dacă sunt copii de față și dacă agresorul deține arme. Ordinul de protecție nu ține locul intervenției de urgență și nici al îngrijirii medicale atunci când există răni. Echipajul de poliție ajuns la fața locului completează un formular de evaluare a riscului.
Dacă polițiștii constată un pericol iminent, pot emite pe loc un ordin de protecție provizoriu, valabil inițial 5 zile. Practic, agresorul poate fi obligat să părăsească locuința chiar în acea seară. Cele 5 zile nu sunt un termen în care „se obține” ordinul, ci durata lui inițială.
Unitatea de poliție trimite dosarul parchetului în 24 de ore, iar procurorul decide în 48 de ore dacă menține măsurile. Dacă cererea ajunge la instanță înainte de expirarea celor 5 zile, protecția continuă automat până la judecarea cauzei — deci nu există un moment în care victima rămâne fără nicio măsură de siguranță. Legea nr.
217/2003 acoperă violența comisă de un membru al familiei — soț, fost soț, partener actual sau fost partener, părinți, copii, persoane care au locuit împreună. Din august 2024, prin Legea nr. 26/2024, protecția s-a extins și dincolo de relațiile de familie: hărțuire online, urmărire repetată sau amenințări venite de la orice altă persoană pot fi, la rândul lor, motiv pentru un ordin de protecție.
Nu sunt necesare leziuni vizibile. Violența poate fi fizică, dar și psihologică, economică, socială sau cibernetică. Ce contează pentru instanță este caracterul repetat al faptelor, existența unui tipar de control sau urmărire și riscul real pentru victimă — nu simpla etichetare a relației drept „toxică”.
Cererea se depune la judecătoria de la domiciliul victimei, este scutită complet de taxe, iar asistența juridică este obligatorie pentru ambele părți, fără ca acest lucru să întârzie sesizarea poliției sau a instanței. Utile în dosar sunt fotografiile cu urme de violență, certificatele medicale, mesajele și înregistrările, declarațiile martorilor, precum și eventualele apeluri anterioare la 112. Un sfat practic, repetat des de avocați: nu amâna un consult medical doar ca să „strângi dovezi” și nu provoca voit o nouă confruntare pentru a obține o înregistrare.
Salvează copiile probelor undeva la care agresorul nu are acces. Judecătorul poate obliga agresorul să părăsească locuința comună — indiferent dacă este proprietarul acesteia —, poate impune o distanță minimă față de victimă, poate interzice orice formă de contact, poate cere predarea armelor deținute legal sau chiar purtarea unei brățări electronice de monitorizare. Instanța poate lua măsuri și cu privire la copiii minori, inclusiv stabilirea temporară a locuinței lor, fără ca ordinul să înlocuiască un dosar de divorț sau de autoritate părintească.
Cererea se soluționează de urgență, de regulă în cel mult 72 de ore, iar în cazuri extreme chiar în aceeași zi. Primul ordin poate dura până la 12 luni; dacă agresorul repetă faptele în următorii cinci ani, un nou ordin poate ajunge la 24 de luni. Nerespectarea măsurilor impuse este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, fără posibilitatea unei amenzi ca alternativă.
La recidivă, limitele pedepsei cresc cu jumătate.