Comisia de disciplină a FIFA, formată din 18 membri, dispune de o componenţă diversă, care include un nobil tongan, un colonel togolez şi conducătorul unui conglomerat din Trinidad şi Tobago cu activităţi de la industria alimentară până la iluminat, notează FT. Cu toate acestea, ultimele 110 decizii publicate ale comisiei au fost luate de o singură persoană, întrucât preşedintele acesteia, fostul parlamentar emiratez Mohammad Al Kamali, are dreptul să emită hotărâri de unul singur sau să delege această autoritate unei alte persoane.
Nu toate deciziile sunt făcute publice. Modul opac de funcţionare al comisiei a atras atenţia internaţională după suspendarea controversată a unei interdicţii de un meci aplicate atacantului american Folarin Balogun, în urma unor intervenţii atribuite preşedintelui american Donald Trump. Decizia i-a permis jucătorului să evolueze împotriva Belgiei în fazele eliminatorii ale Cupei Mondiale, deşi primise cartonaş roşu în meciul precedent.
Hotărârea a provocat indignare în lumea fotbalului şi critici din partea experţilor juridici, care au susţinut că FIFA şi-a aplicat greşit propriile reguli. Criticii afirmă că numeroasele comisii şi regulamente ale organizaţiei creează doar aparenţa unei bune guvernanţe. „FIFA se ascunde în spatele presupusei independenţe a comisiei sale de disciplină”, a afirmat Miguel Maduro, fostul preşedinte al comitetului de guvernanţă al FIFA, angajat de preşedintele FIFA, Gianni Infantino, în 2016, dar înlăturat din funcţie după mai puţin de un an.
Organismul este alcătuit din experţi juridici, avocaţi practicanţi şi oficiali ai federaţiilor de fotbal. Acesta este condus de avocatul Mohammad Al Kamali, iar vicepreşedintele Jorge Palacio este fost judecător în Columbia. Printre ceilalţi membri se numără Lord Ve’ehala, preşedintele federaţiei de fotbal din Tonga, şi Kossi Guy Akpovy, preşedintele federaţiei de fotbal din Togo şi fost colonel în Jandarmeria Naţională.
Candidaţii sunt propuşi de confederaţiile regionale de fotbal şi aleşi de Congresul FIFA, format din 211 membri. Preşedintele comisiei primeşte un salariu anual de 160. 000 de dolari.
Ceilalţi membri sunt remuneraţi cu 7. 500 de dolari şi nu pot ocupa alte funcţii în cadrul FIFA. Costurile totale ale comisiei anul trecut, inclusiv indemnizaţiile zilnice şi cheltuielile de deplasare, au depăşit uşor 1,2 milioane de dolari.
Deşi comisia are oficial 18 membri, potrivit unor persoane implicate în cazuri disciplinare, un grup restrâns este responsabil de luarea deciziilor în timpul turneelor. De regulă, nu sunt organizate audieri, litigiile fiind soluţionate prin schimburi de documente încărcate pe portalul juridic online al FIFA. Experţii în drept sportiv afirmă că această comisie nu are autoritatea de a anula sancţiunile automate, rolul său fiind doar acela de a decide dacă respectivele cazuri justifică sancţiuni suplimentare.
La sfârşitul anului trecut, comisia a intervenit şi în cazul legendei portugheze Cristiano Ronaldo, care primise automat o suspendare de trei meciuri după un cartonaş roşu într-un meci de calificare la Cupa Mondială. Comisia a suspendat pedeapsa după ce Ronaldo a lipsit doar la un meci, permiţându-i astfel să participe la turneul final. Decizia a venit la o săptămână după ce Ronaldo, care evoluează în campionatul Arabiei Saudite, a vizitat Casa Albă într-o delegaţie condusă de prinţul moştenitor Mohammed bin Salman.
Contestaţiile sunt extrem de rare. Din aproape 3. 500 de decizii luate de comisie în sezonul 2024/2025, dintre care mai puţin de 300 au fost legate de incidente din timpul meciurilor, doar 31 au fost contestate, iar unele dintre acestea au fost ulterior retrase.
În total, 19 cazuri au ajuns în faţa comisiei de apel a FIFA, dintre care 13 au fost respinse şi patru declarate inadmisibile. O decizie a fost modificată parţial, iar una a fost admisă integral.