Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Alergiile pot să se arate în orice moment al vieții, uneori chiar la vârsta adultă, târzie. Aceste probleme apar, aparent, din senin.
Dar, pe măsură ce cercetătorii află tot mai multe, aceștia identifică o serie de moduri ciudate și surprinzătoare prin care putem „contracta” noi alergii, de la mușcăturile de căpușe, până la fluctuațiile hormonale. Unii oameni se nasc cu o predispoziție genetică la alergii. Dar „nu totul ține de genetică”, spune Ruchi Gupta, directoarea Centrului pentru Cercetarea Alergiilor Alimentare și a Astmului, de la Universitatea Northwestern, din Illinois, SUA.
Adesea, „ceva anume declanșează acest proces”. Unul dintre acele „comutatoare de pornire” este chiar Covid-19, care își poate lăsa amprenta asupra sistemului imunitar, sub forma unor noi alergii. Un studiu din 2026 a constatat că infecția cu Covid-19 este asociată cu un risc semnificativ mai mare de a dezvolta rinită alergică (mai cunoscută sub numele de „febra fânului”) și astm.
„Infecția a crescut riscul, iar vaccinarea l-a redus”, explică Philip Curman, co-autor al studiului și dermatolog la Institutul Karolinska, din Suedia. Sistemul imunitar poate scăpa de sub control în timpul unei infecții cu Covid-19, intensificând inflamația, inclusiv un tip de inflamație cunoscut ca fiind legat de bolile alergice, explică Curman. Virusul sincițial respirator (VSR), o boală comună a copilăriei, precum și rinovirusul, virusul care provoacă răceala, par să aibă efecte similare, cel puțin la copii, arată studii anterioare.
Dezvoltarea alergiilor în urma acestor boli reprezintă uneori un „efect colateral”, un exemplu fiziologic de a fi „la locul neconform, în momentul neconform”, explică Gupta. „Dacă organismul tău întâlnește un anumit tip de aliment sau un alergen din mediu, exact atunci când sistemul tău imunitar este deja copleșit [de lupta cu un virus]”, spune ea, „sistemul tău imunitar reacționează cam așa: «Ok, ce mai e și asta acum? Hai să scăpăm de tot».
” În mod ironic, tratamentele folosite pentru unele boli comune pot avea, la rândul lor, efecte neintenționate similare. Utilizarea antibioticelor, de exemplu, a fost asociată cu un risc ulterior de alergii. Gupta, care a studiat factorii care pot declanșa alergiile , spune că acest lucru s-ar putea explica prin faptul că antibioticele perturbă echilibrul delicat al microbiomului intestinal, colonia uriașă de bacterii care trăiește în tractul gastrointestinal uman.
Oamenii de știință mai au încă multe de aflat despre microbiomul intestinal, dar acesta pare să joace un rol în nenumărate aspecte ale sănătății noastre, inclusiv în funcționarea sistemului imunitar. Perturbarea microbiomului, spune Gupta, poate duce la „confuzie în sistemul imunitar”, determinând ca substanțe care ar trebui să fie inofensive să fie catalogate drept amenințări ce trebuie neutralizate. Sarcina reprezintă o altă perturbare majoră a sistemului imunitar, una care poate avea efecte neașteptate asupra alergiilor, spune Colas, alergologă la Universitatea din Washington, specializată în gestionarea alergiilor din timpul sarcinii.
Aproximativ o treime dintre femeile cu alergii de mediu preexistente constată că acestea se agravează după ce rămân însărcinate, spune Colas. Există, de asemenea, un fenomen cunoscut sub numele de „rinită de sarcină”, care apare atunci când o persoană însărcinată, care nu a avut niciodată alergii, dezvoltă toate simptomele caracteristice, precum strănutul, congestia nazală și secrețiile nazale. Rinita de sarcină probabil nu este o alergie adevărată, ci mai degrabă o afecțiune temporară, ce produce simptome asemănătoare alergiei, spune Colas.
(Un element cheie de diferențiere? Simptomele dispar de obicei după naștere, în loc să persiste la nesfârșit.