Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Anchete » Cum a evoluat poziția lui Nicușor Dan de la promisiunea controlui civil asupra serviciilor secrete la minimalizarea importanței directorilor civili Cum a evoluat poziția lui Nicușor Dan de la promisiunea controlui civil asupra serviciilor secrete la minimalizarea importanței directorilor civili 19 iul. 2026 • 1875 Mihai Roman • Anchete –> SHARE: WhatsApp icon Nicușor Dan și șefii de servicii în CSAT. Sursa foto: presidency.
ro Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Președintele Nicușor Dan a făcut în doar un an tranziția de la postura de critic al lipsei de transparență a serviciilor secrete la minimalizarea importanței unor șefi civili la servicii. Între timp, el a declarat că, în calitate de șef al sistemului, nu se poate lupta cu sistemul. Fostul activist civic, ajuns președintele României, a eșuat în impunerea unor apropiați la șefia SRI și SIE și a anunțat vineri că numirea unui civil la șefia serviciilor secrete ”nu e o chestiune așa de importantă”.
La momentul actual, Serviciul Român de Informații (SRI) este condus interimar de generalul Răzvan Ionescu, după demisia lui Eduard Hellvig în urmă cu trei ani. Serviciul de Informații Externe (SIE) e condus de Gabriel Vlase (ex-PSD), care s-a remarcat prin zboruri cu avioane private la curse de Formula 1. Serviciul de Protecție și Pază (SPP) este condus de Lucian Pahonțu, cel mai longeviv șef de serviciu, care a apărut alături de Nicușor Dan și politicieni într-o fotografie făcută la un restaurant din Bruxelles.
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a adoptat un discurs critic și reformist față de serviciile secrete. Atunci, el susținea că serviciile de informații au nevoie de o reformă profundă și de un control civil mai puternic, pentru a asigura transparența și alinierea la atribuțiile constituționale. ”Au o problemă mare de control civil, pentru că cele două comisii de control din Parlament, SRI și SIE, nu intră deloc în substanța activității atât a SRI, cât și a SIE”, a declarat Nicușor Dan într-un interviu la Digi24 în martie 2025, cu două luni înainte de alegeri.
”Am în minte niște oameni, dar din nou e vorba de o negociere cu Parlamentul. În orice caz cele două importante, SRI și SIE, trebuie să fie sub control civil”, mai spunea atunci fostul activist anticorupție, care promitea o ruptură cu practicile vechi ale statului. Imediat după ce a ajuns președintele României, Nicușor Dan și-a păstrat linia reformistă.
”Una din măsurile, acțiunile care ne asigură că există un control civil asupra serviciilor de informații este prezența unui director civil acolo”, a declarat el pe 4 iunie 2025, într-una dintre primele sale conferințe de presă la Cotroceni în calitate de șef al statului. Luni întregi, Nicușor Dan a evitat să propună nume pentru șefia serviciilor. În august 2025 însă, el a avansat două nume în timpul unei discuții la guvern cu Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan, șefii PSD și PNL.
G4Media a scris atunci în premieră că Nicușor Dan l-a propus pe avocatul Gabriel Zbârcea la SRI și pe diplomatul Marius Lazurca la SIE, propuneri întâmpinate cu răceală de șefii coaliției. Confruntat cu refuzul tacit al PSD și PNL de a-i susține cei doi candidați, Nicușor Dan a abandonat tema numirii șefilor de servicii și a început să lucreze constant cu actualii directori ai SRI, SIE și SPP.