Cui îi va fi teamă de instalatorul ucrainean?

Extinderea va remodela echilibrul de putere în cadrul UE şi în instituţiile sale – indiferent dacă noii membri sunt Ucraina, Moldova sau ţări din Balcanii de Vest. În procesul de extindere acce­lerată a numărului de membri, UE pune accent pe cât de pregătite sunt statele candidate.

Însă ar trebui să fie atentă şi la cât de pregătită este chiar ea, crede Linn Selle, şefa Centrului European al Consiliului German pentru Relaţii Externe (DGAP). Dezbaterea privind extinderea este din nou pe agenda politică a Uniunii Europene, scrie Selle într-o opinie publicată de Euractiv. În timp ce promovează un proces accelerat pentru ţările candidate – şi în special pentru Ucraina – membrii UE nu ar trebui să piardă din vedere faptul că o Uniune extinsă nu poate fi doar o versiune mai mare a Uniunii de astăzi.

Ultima dată când extinderea a fost dezbătută intens în UE, la înce­putul anilor 2000, înainte de „expan­si­u­nea fulgerătoare“ din 2004, anxie­tatea a ajuns la cote mari pe întregul continent. Au existat temeri de o „invazie a instalatorilor polonezi“ în Germania şi în Marea Britanie aver­tis­mente privind „turismul pentru ajutoare sociale“ în masă din partea noilor state membre. În prezent, discuţia privind accelerarea procesului de extindere a UE se concentrează aproape exclu­siv pe gradul de pregătire a ţărilor can­didate – disponibilitatea lor de a culege beneficiile integrării în UE mai rapid decât înainte, cu condiţia ca reformele interne să fie imple­mentate cu succes.

Scrisoarea cancelarului Merz pri­vind aderarea Ucrainei sau docu­men­tul franco-german privind acce­le­rarea procesului pentru Balcanii de Vest sunt ambele dovezi ale acestor preocupări. Însă aproape că am putea uita cel de-al patrulea criteriu al extinderii, unul neoficial: UE şi membrii ei trebuie să fie pregătiţi pentru extindere – au nevoie de capacitate de absorbţie pentru a primi noi membri. Doar aderarea Ucrainei – cea mai mare ţară din Europa ca suprafaţă, dar cu un venit naţional brut de 16.

000 de dolari pe cap de locuitor (mai puţin de jumătate din media UE) – ar aduce schimbări dramatice în modul în care este alocat bugetul comunitar, de exemplu în politicile agricole şi în modul în care este măsurată coeziunea dintre membri. Din punct de vedere instituţional, ar avea un impact şi asupra votului în Consiliu, în special în unanimitate şi în ceea ce priveşte componenţa Parlamentului European, unde statele membre mai mari ar pierde probabil locuri. Extinderea va remodela echilibrul de putere în cadrul UE şi în instituţiile sale – indiferent dacă noii membri sunt Ucraina, Moldova sau ţări din Balcanii de Vest.

În contrast cu acestea se pun câştigurile pe care o Uniune mai mare le poate obţine: capacităţile militare şi experienţa de război ale Ucrainei, oportunităţile economice din Balcanii de Vest, o forţă de muncă tânără şi bine pregătită şi o influenţă geopolitică substanţială pe scena mondială. Prin urmare, este esenţial ca Uniunea să nu cadă în capcana temerilor interne.