Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publice indemnizațiile nete ale judecătorilor din România, de la 6.990 de lei pentru un stagiar aflat la început de grilă până la 20.346 de lei pentru un judecător cu grad de curte de apel. Datele, bazate pe grilele salariale din octombrie 2026 și pe sporuri, vin după decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026 în cauza Pușcașu și alții împotriva României, care a stârnit dezbateri publice despre veniturile magistraților.
Informațiile au fost transmise de CSM prin Serviciul de Informare Publică, Relații cu Mass Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal. Potrivit comunicatului, judecătorii cu grad de judecătorie câștigă net între 10.486 și 16.157 de lei, cei cu grad de tribunal între 14.390 și 17.948 de lei, iar stagiarii între 6.990 și 8.285 de lei. Nivelul depinde de grad, vechime și gradație.
Pentru comparație, CSM invocă datele INS: câștigul salarial mediu era în august 2026 de 5.688 de lei net și 9.497 de lei brut. Un judecător stagiar la minimul grilei primește, la brut, 1,26 câștiguri medii naționale, iar un judecător definitiv cu grad de judecătorie, tot la minim, 1,89. Media celor 27 de state UE din EU Justice Scoreboard 2026, pe baza datelor CEPEJ din 2024, este de aproximativ 2,13 câștiguri medii brute, deci România se află sub acest reper. Într-o analiză din 16 iulie 2025 privind salariile de început de carieră, țara figura pe locul 20 din 27 la venitul brut și pe 22 la cel net.
Comunicatul descrie și structura sistemului. Din cei 4.544 de judecători incluși în datele de la 26 octombrie 2026, circa 46% lucrează la judecătorii (2.076, dintre care 1.808 cu grad de judecătorie, 110 de tribunal și 158 de curte de apel). Alți 33% sunt la tribunale (1.503, dintre care 556 cu grad de curte de apel), iar 21% la curțile de apel (965). Cifrele arată că majoritatea magistraților se află pe treptele de jos și de mijloc ale grilei, nu la nivelurile maxime.
Finalul textului are o miză politică. CSM avertizează asupra practicilor de a muta divergențe politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, printr-o prezentare distorsionată a realităților naționale. Instituția spune că astfel de demersuri pot aduce câștiguri conjuncturale pe plan intern, dar cu prețul credibilității instituțiilor statului și, în final, a României. Comunicatul nu numește pe nimeni, iar tonul sugerează că Consiliul vrea să-și fixeze propria versiune a cifrelor înainte ca discuția să se încingă.
Sursă text și foto: Impact Press — articolul original