♦ Bursa de la Bucureşti a deschis marţi pe plus, apoi a coborât uşor spre după-amiază, influenţată şi de scăderile din Europa ♦ Randamentul obligaţiunilor româneşti pe 10 ani urca uşor, la 6,95% ♦ Pe piaţa valutară, spre după-amiază s-au văzut uşoare mişcări pe segmentul interbancar, euro urcând la 5,2476 lei, plus 0,2%. România traversează al doilea eşec consecutiv de formare a unui guvern după ce Eugen Tomac şi-a retras mandatul, iar luni Adrian Veştea nu a obţinut votul Parlamentului, prin refuzul PNL de a vota, într-un 2026 în care analiştii estimează recesiune şi în care economia are cel mai slab debut de an din Europa Centrală şi de Est.
Şi totuşi pieţele financiare nu au intrat ieri în panică. Întrebarea este dacă această linişte reprezintă imunitate reală sau inconştienţă; ca un copil care bagă capul sub plapumă convins că, dacă nu vede pericolul, acesta dispare. „Piaţa bursieră şi cea a titlurilor sunt în expectativă; aşteaptă informaţii noi care ar putea determina viitoare evoluţii.
Mişcări mai ample ar depinde de factori non-economici. Există nişte decizii politice care au, într-adevăr, potenţial de a mişca piaţa. Cel mai bun scenariu ar fi cel de politici fiscale responsabile.
Dacă ne uităm la execuţia bugetară pe primele câteva luni, vedem o scădere a cheltuielilor publice, ceea ce este foarte bine. Această scădere trebuie să continue pentru a intra pe o cale de sustenabilitate a finanţelor publice“, spune Adrian Codirlaşu, lector universitar la ASE şi preşedinte al CFA România. Bursa de la Bucureşti a deschis marţi pe plus, apoi a coborât uşor spre după-amiază, influenţată şi de scăderile din Europa: DAX minus 1%, FTSE MIB minus 1,4%, Stoxx 600 minus 1%.
La ora 16:00, BET era în scădere cu 0,2%, la 30. 807 de puncte. Dintre companiile din indice, acţiunile Nuclearelectrica scădeau cu 2,5%, BRD cu 1,7%, iar OMV Petrom şi Banca Transilvania stagnau.
Randamentul obligaţiunilor româneşti pe 10 ani urca uşor, la 6,95%, de la 6,92% faţă de ziua anterioară – mişcare modestă faţă de volatilitatea politică din ultimele săptămâni. Pe piaţa valutară, spre după-amiază s-au văzut uşoare mişcări pe segmentul interbancar, euro urcând la 5,2476 lei, plus 0,2%. Pe plan politic, situaţia rămâne în impas.
Cabinetul Veştea a obţinut luni seară doar 189 de voturi, sub pragul de 233 necesar pentru investitură. Sprijinul a venit din PSD, câţiva parlamentari PNL care au ignorat decizia conducerii partidului şi reprezentanţi ai minorităţilor. Preşedintele Nicuşor Dan a iniţiat marţi o nouă rundă de consultări – noul premier desemnat va avea la dispoziţie 10 zile pentru a prezenta un program de guvernare şi o listă de miniştri.
Dacă şi al treilea cabinet propus este respins, preşedintele poate dizolva Parlamentul şi convoca alegeri anticipate. Contextul macroeconomic rămâne dificil. România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a înregistrat contracţie economică în primul trimestru din 2026, potrivit analiştilor Erste Group, care estimează că ţara va fi în recesiune în acest an.
Consumul privat a scăzut în T1, pe fondul consolidării fiscale şi al erodării puterii de cumpărare de către o inflaţie de aproape 11% – cea mai mare din UE. Toate cele trei agenţii mari de rating menţin perspectiva negativă pentru România, iar incertitudinea privind traiectoria fiscală după 2027 a crescut substanţial după căderea guvernului Bolojan. Erste anticipează că randamentul obligaţiunilor româneşti pe 10 ani va urca la 7% în trimestrul al treilea, cel mai ridicat nivel din regiune.
Bursa de Valori Bucureşti. Bursa de la Bucureşti a deschis marţi pe plus, dar a coborât uşor spre după-amiază, trasă în jos şi de scăderile din Europa – DAX minus 1%, Stoxx 600 minus 0,87%. La ora 16:00, BET era în scădere cu 0,18%, la 30.
807 de puncte, fără mişcări bruşte după vestea căderii guvernului Veştea. Dintre companiile din indice, Nuclearelectrica scădea cu 2,48%, BRD cu 1,71%, iar OMV Petrom şi Banca Transilvania erau plate.